Se face și statul “băiat deștept”? Guvernul trage ca CE Oltenia să încheie contracte directe de vânzare de energie, pe termen lung, cu mari consumatori din țară

Una dintre sursele de venituri ale Complexului Energetic Oltenia ar trebui să fie, conform planului de restructurare trimis Comisiei Europene, contractele bilaterale de vânzare de energie electrică (PPA) pe termen lung, încheiate între companie și mari consumatori din România. Estimările Bucureștiului arată că CEO ar putea obține 150 de milioane de euro venituri din aceste PPA. Comisia Europeană nu e însă convinsă, și explică și de ce

Comisia Europeană a publicat motivele pentru care a deschis o investigație aprofindată în legătură cu planul de restructurare al CE Oltenia, asumat și de Guvern, iar acolo se confirmă informațiile vehiculate în piață: statul român este implicat într-un proces de negociere ca unii dintre marii consumatori de energie electrică din țară să poată încheia contracte directe, bilaterale, de achiziție e energie electrică de la CE Oltenia, în viitor.

Statul ar vrea să convingă astfel Comisia că CEO, din veniturile din vânzarea de energie electrică de pe piețe, adunate cu cele din vânzarea de electricitate prin aceste contracte directe (PPA), compania va avea suficiente resurse pentru a demonstra viabilitatea planului de restructurare.

Numai că Bruxelles-ul are dubii, după cum veți vedea mai jos.

Citește și:

Directorul CE Oltenia cere o dată la care România să renunțe la cărbune, dar stabilită prin lege

Iată ce spune comisia referitor la implicarea statului în contracte de tip PPA ale CEO:

“De asemenea, România se bazează pe posibila încheiere a unor acorduri bilaterale de achiziție de energie electrică, care fac în prezent obiectul unor discuții cu utilizatorii mari consumatori de energie,

România se așteaptă ca astfel de contracte să genereze venituri de 150 de milioane EUR pe parcursul perioadei de restructurare, după intrarea în vigoare a acelor modificări ale legislației care vor permite încheierea unor astfel de contracte. Cu toate acestea, România nu prezintă nicio dovadă care să confirme existența unor documente contractuale ferme și finale, care ar urma să asigure finanțarea efectivă a planului de restructurare.

Dimpotrivă, CE Oltenia se așteaptă ca semnarea listei termenilor și condițiilor de principiu cu potențialii clienți să aibă loc abia în prima jumătate a anului 2021, iar acordurile bilaterale de achiziție de energie electrică să se încheie după martie 2021 pentru capacitățile existente și începând cu 2022 pentru capacitățile noi.

Prin urmare, condițiile care să permită previzibilitatea veniturilor din vânzări cu un grad sporit de certitudine pe durata planului de restructurare nu sunt stabilite în mod ferm și convenite de respectivii cumpărători pe termen lung. În plus, la fel ca în cazul contractelor pe piețele centralizate OPCOM (…) modificările legislative necesare pentru încheierea unor astfel de acorduri bilaterale de achiziție de energie electrică nu sunt încă în vigoare”.

Nu știm încă cu cine ar putea semna CEO aceste contracte de tip PPA. Voci din piața de energie spun că se fac tatonări pentru a implica primii doi mari consumatori din țară, dar discuțiile nu au putut fi confirmate.

Câtă energie ar putea vinde CEO pe aceste PPA și cât timp? De 150 de milioane EUR pe parcursul perioadei de restructurare, spune Comisia, pe baza estimărilor trimise de la București. Planul se întinde pe nouă ani (2021-2030), dar perioada din el în care compania beneficiază de ajutor de restructurare este până în 2025. La un preț mediu de 50 de euro/MWh, ar fi vorba despre 3 TWh. Cam 30% din producția CEO estimată pentru acest an. Nu știm dacă cei 3 TWh înseamnă livrări pe PPA până în 2025 sau până în 2030.

Citește și:

CE Oltenia vinde deja energie cu livrare în anul 2024

Venituri nesigure din vânzarea energiei pe piețe

“Comisia arată că estimările din planul de restruturare privind veniturile care ar putea fi încasate de CE Oltenia din vânzarea energiei pe piețele bursiere găzduite de OPCOM nu sunt convingătoare. Cităm din nou:

Cu toate acestea, în conformitate cu planul de restructurare prezentat de autoritățile române, se pare că din pretinsele contribuțiile proprii de 1,5 miliarde EUR, cel mult 200 de milioane EUR ar putea fi reale și effective (…). În ceea ce privește restul, România se bazează numai pe veniturile preconizate din vânzările de energie electrică pe piețele centralizate ale OPCOM în perioada 2021-2025, care nu sunt nici reale, nici efective. De exemplu, veniturile preconizate pentru 2021 se ridică la 569,2 milioane EUR, din care doar 200 de milioane EUR ar putea fi reale și efective.

Cu toate acestea, nu există angajamente ferme pentru 2022, 2023, 2024 și 2025. Durata maximă actuală a contractelor de vânzare încheiate pe piețele centralizate OPCOM este de numai 1,5 ani.

Deși România a indicat că se află în desfășurare un demers de modificare a legislației sale pentru a le permite actorilor de pe piețele OPCOM să încheie contracte pe o perioadă mai lungă, compatibilitatea unor astfel de modificări cu legislația Uniunii în domeniul aprovizionării cu energie electrică nu a fost încă evaluată.

În plus, România admite că este posibil ca aceste modificări să nu conducă neapărat la rezultatele dorite ale duratei crescute a contractelor de vânzare a energiei electrice încheiate pe piețele centralizate OPCOM”.

Ce presupune planul de restructurare

CE Oltenia are în acest moment 4 termocentrale pe cărbune (lignit), cu 12 grupuri energetice, o capacitate instalată de 3.570 MW, o producţie estimată de 10 TWh în 2021 şi furnizează energie termică pentru municipiul Craiova.

Programul de restructurare a fost notificat pe 4 decembrie la Bruxelles şi presupune modificarea structurală a producţiei de energie dintr-o singură sursă, lignit, pe mai multe surse, mix energetic: gaz, regenerabile, cărbune.

„Centrale pe gaz vor însemna 1.325 MW, din care 850 de MW la Işalniţa şi 475 MW la Turceni, avem studii de fezabilitate şi fişe tehnice depuse la Ministerul Energiei în vederea accesării Fondului de Modernizare şi s-au cerut în studiile de fezabilitate, cât şi în cerinţa proiectului de studii a acestor capacităţi să fie pregătite să introducă cel puţin 30% hidrogen. Parcurile fotovoltaice vor fi în 8 perimetre, în total 735 MW, iar microhidrocentrala, de 10 MW, la Turceni”, a declaarat directorul CE Oltenia, Dan Burlan.

Pe măsură ce vor fi puse în funcţiune aceste capacităţi noi, se vor închide cele pe cărbune, deci din 3.570 MW vor rămâne în 2025 1.450 MW pe cărbune.