Regulilor privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID şi ROBOR prevăd în primul rând reducerea spreadurilor (diferența dintre cerere și ofertă) dintre cotațiile ROBID și ROBOR, ceea ce va conduce la cotații mai eficiente. Primul efect al reducerilor de spread este micșorarea diferenței dintre valorile rezultate în urma cotațiilor date de băncile participante înainte de fixing și dobânda rezultată în urma tranzacțiilor efective de pe piața interbancară.
Practic, ratele de referință ROBID și ROBOR continuă sa fie calculate, ca și până acum, în baza cotațiilor ferme furnizate de către instituțiile de credit participante. Dar, potrivit noilor reguli, diferenţa dintre ratele cererii şi ratele ofertei pentru un anumit depozit la termen, cotat de fiecare bancă nu va putea depăşi 0,30 puncte procentuale pentru depozitele overnight, pe o zi, o săptămână sau o lună, 0,35 puncte procentuale pentru dobânzile la 3 luni, față de 050% în prezent și 0,40 puncte procentuale pentru depozitele la 6 și 12 luni, față de 0,75 puncte procentuale cât este în present.
Ieftinirea creditelor vechi cu dobânzile legate de indicele ROBOR se va produce ca urmare a acestor reduceri între cerere și ofertă. Mai exact, creditele în lei care au dobânda legată de ROBOR la trei luni, de exemplu, se vor ieftini cu circa 20 puncte de bază, iar cele cu dobânda legată de ROBOR la 6 luni cu circa 30 de puncte de bază, potrivit unor jucători din piață. Pe lângă ieftinirea ușoară a creditelor vechi, metodologia de calcul va produce și o apropiere a valorii indicelui ROBOR de cea a indicelui IRCC, luat în calcul la acordarea creditelor noi, și care se calculează ca medie de trei luni a dobânzilor la tranzacțiile efctive din piață.
O altă modificare importantă care contribuie la apropierea valorică a ROBOR de IRCC, deci de valoarea tranzacțiilor efective de pe piața interbancară, este modificarea bazelor de la care încep cotațiile, de la 5 milioane de lei depozite pentru cotațiile la 3 luni la 20 de milioane de lei depozite din 11 noiembrie.
Potrivit BNR, aceste schimbări au avut în vedere armonizarea regulilor cu cele mai bune practici în domeniu și revizuirea unor elemente de natură tehnică ale cadrului operațional al procesului de fixing, în principal îngustarea ecartului între ratele dobânzilor bid şi ask cotate de către participanţi, extinderea intervalului orar asociat obligaţiei de cotare, majorarea valorii maxime a tranzacţiilor asociate cotaţiilor ferme furnizate de către participanţi şi eliminarea calculării şi publicării ratelor de referinţă pentru scadenţa de 9 luni.
În esență, modificările adoptate sunt de natură să contribuie la stimularea suplimentară a activităţii pieţei monetare interbancare şi la îmbunătăţirea mecanismului de formare a preţurilor.