La aproximativ trei ani de când retailerii şi producătorii au semnat un Cod de bune practici în comerţul cu produse agroalimentare, disputele dintre cele două parţi ar putea escalada din nou. În Parlament se discută din nou posibilitatea de a modifica legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În acest sens, astăzi, pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor figurează dezbateri la care sunt invitaţi reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (Carrefour, Kaufland, Auchan, Metro, Selgros), Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România şi Asociaţii ale producătorilor agricoli. „Am făcut o propunere de modificare a Legii 321, pentru că am constatat că marile reţele de hipermarketuri au încă o poziţie dominantă şi o forţă prea mare în negocierile cu producătorii români. Toată ideea a pornit de la faptul că nu se mai găsesc produse româneşti proaspete şi sănătoase în supermarketurile din România”, a declarat pentru ECONOMICA.NET deputatul PNL Marin Anton, iniţiatorul proiectului de lege.
Închis duminica la supermarket?
Principalele modificări propuse de deputatul PNL se referă la redefinirea conceptului de supermarket, dar şi a modului în care se poartă negocierile între retaileri şi producători. Mai mult, se doreşte introducerea unor amenzi, în cazul în care comercianţii nu respectă termenele de plată faţă de furnizori şi limitarea programului magazinelor. Astfel, conform proiectului de modificare a legii privind comercializarea produselor alimentare, supermarketurile „sunt obligate să respecte următorul program săptămânal de funcţionare luni – sâmbătă: ora 1400 – deschis, sâmbătă: ora 1400 – duminică – închis.”Este relevant faptul că state precum Germania nu admit programul de funcţionare al supermarketurilor duminica”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Un altfel de supermarket
În proiectul de modificare a Legii comerţului alimentar se dă o definiţie a „supermarketului” ca „unitate de vânzare cu amănuntul, cu autoservire, care oferă o largă selecţie de produse alimentare şi nealimentare şi care are o suprafaţă de minimum 1.500 mp.” În Legea aflată în vigoare din 2009, acest concept nu este definit. Totodată, se doreşte modificarea „costului de achiziţie a bunurilor” care ar trebui să cuprindă preţul de cumpărare negociat între supermarket şi furnizor şi nu „preţul unitar net care apare în factura de achiziţie, obţinut prin scăderea discountului oferit de furnizor, la care se adaugă cheltuielile directe specifice revânzării şi costurile serviciile prestate de comerciant furnizorului”.
Citeşte şi:
Potrivit proiectului, o modificare apare şi în ceea ce priveşte „preţul de achiziţie la consumator” definit ca un „cost de achiziţie la comerciant plus adaosul comercial”. În Legea 321, preţul de achiziţie la consumator este definit ca un „cost de achiziţie la comerciant majorat cu adaosul comercial şi TVA”. „În preţul de achiziţie sunt marcate toate tarifele pe care supermarketurile le impun şi le facturează producătorilor. Spre exemplu, facturează un produs la 2 lei plus TVA, după care refacturează acelaşi produs pentru că adaugă alte taxe precum cele de raft etc”, ne-a mai explicat Anton.
Amenzi pentru comercianţii rău platnici
Prin schimbarea legislaţiei, parlamentarii doresc şi modificarea termenelor de plată a comerciantului către furnizor la cel mult 10 zile, dar impun şi sancţiuni financiare cuprinse între 100.000 de lei şi 150.000 de lei, în cazul în care acestea nu se respectă. Conform actualelor prevederi legislative, retailerul trebuie să plătească furnizorului în cel mult 35 de zile şi cel puţin 12 zile (în cazul produselor proaspete), dar nu se stabilesc amenzi. ”