Se înmulțesc vocile care cer ca Ministerul Energiei să nu fuzioneze cu Economia. Ce argumente sunt

Consiliul Onorific pentru Energie

Membrii Consiliului Onorific pentru Energie, un organism consultativ cu 24 de persoane, nume foarte cunsocute în industrie, a recaționat “cu îngrijorare” la informația despre comasare, propunere pe care o consideră nepotrivită.

“Ministerul Energiei a devenit o instituție cheie a dezvoltării economice a României. În contextul economic și geopolitic actual, ministerul are un rol crucial de menținere a securității energetice în peisajul regional volatil. Securitatea energetică este o dimensiune fundamentală a securității naționale.

Ministerul Energiei a angajat cele mai semnificative fonduri europene în calitate de autoritate de management, proiecte a căror continuitate poate fi amenințată prin inutile și prelungite complicații administrative cauzate de comasare.Negocierile directe cu instituțiile europene necesită menținerea unei autorități cu competențe deja formate și recunoscute.

O comasare în actualele condiții de incertitudine politică va afecta bunul mers al instituției în mijlocul iernii, în condițiile în care ministerul este acționar principal al companiilor critice pentru funcționarea sistemului energetic național și pentru asigurarea nevoilor de bază ale populației. Impactul asupra consumatorului de energie este cel mai bine gestionat de către o autoritate dedicată.

În loc de a fi comasat, acest minister trebuie, dimpotrivă, consolidat prin dobândirea de atribuții de tranziție energetică și atenuarea schimbărilor climatice. Practica europeană arată că majoritatea Statelor Membre are ministere naționale ale energiei și schimbărilor climatice. Un guvern cu agendă pro-europeană trebuie să țină cont de această practică”, spun membrii Consiliului Onorific.

Observatorul Român al Sărăciei Energetice

De asemenea, Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) crede că desfiinţarea Ministerului Energiei va submina eforturile de combatere a sărăciei energetice şi va avea efecte negative asupra eforturilor de tranziţie energetică

„Cu aproape trei luni înainte de expirarea schemei de plafonare-compensare a preţurilor la energie, România trebuie să accelereze eforturile de a identifica şi pregăti măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili. În acest context, Observatorul Român al Sărăciei Energetice consideră că anunţata comasare a Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei este o decizie inoportună şi ar putea avea consecinţe negative asupra eforturilor de tranziţie energetică şi combatere a sărăciei energetice, obiective europene asumate de ţara noastră”, se menţionează într-un comunicat al ORSE.

Potrivit sursei citate, România are una dintre cele mai mari rate ale sărăciei energetice din Uniunea Europeană, iar combaterea acestui fenomen trebuie să rămână prioritară pe agenda Guvernului. „Unul dintre riscurile majore ale desfiinţării Ministerului Energiei este ca această problemă socială gravă să devină secundară”, spun reprezentanţii ORSE.

Aceştia subliniază că discuţia privind comasarea Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei se suprapune cu momentul lansării activităţii Comitetului Interministerial pentru protejarea consumatorului vulnerabil şi combaterea sărăciei energetice, comitet format la iniţiativa Ministerului Energiei şi înfiinţat prin Decizia Guvernului României 380/2024 şi ORSE consideră că existenţa Comitetului reprezintă o bună practică în acest sens.

„Activitatea lui este esenţială pentru elaborarea unor politici publice bine integrate, care să permită identificarea cât mai precisă a categoriilor afectate de sărăcie energetică sau aflate în situaţie de vulnerabilitate energetică. Ministerul Energiei, împreună cu acest comitet, se află acum în situaţia de a gestiona expirarea schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie la 31 martie 2025 şi de realizare a unui mecanism care să intre în vigoare imediat după acest termen. În acest sens, potenţiala comasare a Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei va afecta în mod specific şi decisiv şansele de realizare a acestui mecanism, cu efecte economice concrete. Amintim impactul bugetar pe care l-ar putea avea perspectiva continuării schemei de plafonare-compensare, mai ales în condiţiile în care Comisia Europeană a iniţiat deja procedura de infringement la adresa României începând cu octombrie 2024″, se mai arată în comunicat.

ORSE a atras atenţia în mod repetat, încă de la primul raport naţional pe această temă, lansat în 2017, cu privire la nevoia de acţiune coordonată, pe termen lung, pentru combaterea sărăciei energetice.

„România se află într-un moment critic prelungit de vulnerabilitate în contextul volatilităţii pieţelor de energie, care deja a produs efecte dramatice asupra populaţiei în timpul crizei din 2021-2023. Ministerul Energiei deţine un rol-cheie în ceea ce priveşte gestionarea acestui moment. Dispariţia acestui minister poate periclita angajamentul viitoarei coaliţii de a confirma drumul european ireversibil al României şi de reducere a decalajelor din societate, care au dus România pe marginea prăpastiei în ceea ce priveşte calitatea democraţiei”, subliniază reprezentanţii ORSE.

Asociația Energia Inteligentă

Preşedintele Asociaţiei Energie Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, a atras atenţia că o eventuală desfiinţare a Ministerului Energiei ar veni într-un moment în care, după 17 ani, România are o Strategie Energetică, şi a avertizat că o astfel de decizie pare să creeze o bucurie pentru „băieţii deştepţi”, deranjaţi de ceea ce a făcut ministerul în ultimul an şi jumătate.

„Suntem ridicoli de-a dreptul, am avut 10 ani de existenţă a Ministerului Energiei, fără o Strategie Energetică Naţională pe care să o aplice şi acum când în sfârşit după 17 ani avem din nou o Strategie Energetică Naţională, nu mai avem un Minister al Energiei care să o aplice. Domnilor faceţi ministerele după necesităţile oamenilor şi ale ţării, nu după dorinţa unora şi supărările altora. Eu aş vedea chiar preluarea în mod natural la Ministerul Energiei a unor atribuţii cu caracter energetic derulate în prezent de alte ministere: eficienţa energetică a clădirilor de la Ministerul Dezvoltării, tot ce ţine de carburanţi (staţii, depozite etc.) de la Ministerul Transporturilor, derularea fondurilor pentru proiecte directe sau indirecte pentru energie de la Ministerul Fondurilor Europene, şi chiar derularea aşa ziselor fonduri de mediu, care au un scop energetic de la Ministerul Mediului.

Desfiinţarea Ministerului Energiei, pare să creeze o bucurie pentru „băieţii deştepţi”, deranjaţi de ceea ce a făcut Ministerul Energiei în ultimul an şi jumătate”, a subliniat Dumitru Chisăşiţă, într-un comunicat.

Acesta a reamintit că înfiinţarea unui Minister al Energiei în anul 2015 a venit pe fondul dereglementării preţului la gaze şi electricitate şi a avut şi un rol foarte important în reducerea presiunilor pe care le făcea industria, mai exact marii consumatorii de energie, pentru a obţine electricitate şi gaze ieftine. Astfel, a fost redus riscul unui conflict de interese între marii consumatori şi marii producători de energie şi gaze, mai ales cei cu acţionariat de stat, consideră reprezentantul AEI.

„Un exemplu a fost faptul că producătorii de îngrăşăminte chimice făceau presiuni asupra ministrului care reprezenta atât sectorul industriei, cât şi al energiei. O reîntoarcere a energiei la un astfel de Minister ar putea să deschidă din nou această practică ilegală”, a afirmat Chisăliţă.

El consideră că, în contextul actual în care nu mai avem un sector energetic, ci o piaţă de energie, a cărei funcţionare este impetuos necesar să se bazeze pe politici publice, rolul unui Minister al Energiei este foarte mare.

„Să desfiinţezi astăzi Ministerul Energiei, când am atins cele mai ridicate cote de import din istoria României, când suntem în plin proces complicat de realizare a exploatării gazelor din Marea Neagră, când este nevoie de acţiune urgentă, pentru a rezolva problemelor sistemice induse de variabilitatea surselor şi volatilitatea consumului de energie, când trebuie să se reliberalizeze piaţa de gaze şi energie electrică, când trebuie pregătiţi paşii pentru alimentarea cu energie şi căldură în următorii 25 de ani, în anul în care ne am confruntat cu preţuri uriaşe pe piaţa spot la energie electrică, când trebuie să iniţiem şi în România urgent măsuri de eficienţă energetică, când avem provocarea de a elimina blocajele şi să pregătim noile tehnologii atât de necesare României în viitor – producerea hidrogenului energetic, stocarea carbonului, reţeaua de captare şi transport a CO2, adaptarea reţelelor existente la gazele verzi, stocarea energie, exploatarea energiei geotermice etc”, a comentat preşedintele AEI.