2023 nu a început tocmai bine pentru piața imobiliară. Dobânzile mari și inflația crescută au ținut potențialii cumpărători departe de bănci.
Pe final de an, însă se observă o creștere și menținere a numărului de tranzacții. Astfel, după ce în octombrie s-a parafat cel mai mare număr de tranzacții cu unități individuale din acest an, datele pentru luna noiembrie arată menținerea tendinței, deși în ușoară scădere lună/lună, de sub 2% față de octombrie.
Mai exact, 16.163 de unități individuale au fost tranzacționate în luna noiembrie a acestui an, arată datele de la Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în ușoară scădere față de octombrie, când s-au parafat 16.441 de tranzacții cu unități individuale.
Cifra înregistrată luna trecută este mai mare față de aceeași lună din 2022 și 2021, potrivit datelor ANCPI analizate de Economica.net.
Indicele de accesibilitate al achiziționării unei noi locuințe a ajuns la cea mai bună valoare din istoria modernă a pieței rezidențiale din România, potrivit unui raport recent al SVN România, și asta ca urmare a stagnării prețurilor coroborate cu creșterea salariului mediu net. Raportul rată versus salariu a înregistrat de asemenea o îmbunătățire semnificativă față de începutul anului.
Piața rezidențială din București si împrejurimi și-a revenit ușor în cel de al treilea trimestru din 2023, când au fost vândute în regiune cu doar 3,8% mai puține locuințe comparativ cu trimestrul III din 2022, un an în care s-au stabilit de altfel recorduri absolute de vânzări de locuințe, potrivit SVN România.
”Așa cum am estimat la începutul anului, piața rezidențială din România nu a intrat în colaps. Nivelul de vânzări este unul bun, mai ales dacă avem în vedere că scăderea este raportată la 2022, un an cu recorduri absolute de vânzări, iar prețurile de tranzacționare nu s-au prăbușit. Cea mai mare parte a băncilor au oferte de creditare cu dobânzi fixe sub nivelul IRCC, ceea ce denotă încrederea în evoluția pieței rezidențiale din România, într-un context în care peste 60% dintre tranzacții sunt încheiate exclusiv cu cash”, a declarat Andrei Sârbu, CEO SVN România.
Indicele SVN de profil arată că astăzi sunt necesare 86 de salarii medii pe economie la nivel național (sau o perioadă de 7,2 ani) pentru a cumpăra un apartament nou cu două camere (50 de metri pătrați utili) în București.
Comparativ, la începutul anului erau necesare 96 de salarii medii pe economie, sau o perioadă de opt ani, pentru a cumpăra același apartament, în timp ce în ianuarie 2020, înainte de declanșarea pandemiei Covid-19, erau necesare 104,4 salarii medii naționale (sau 8,7 ani) pentru a cumpăra același apartament.
Această îmbunătățire s-a produs într-un context în care prețurile de tranzacționare au rămas în medie constante, în timp ce salariul mediu net a crescut cu aproape 15% în ultimul an.
Și raportul rată – salariu a înregistrat o îmbunătățire pe parcursul lui 2023, mai relevă raportul SVN.
Astfel, 2023 a debutat cu o creștere semnificată a valorii indicelui de profil, până la un nivel de 64%, reprezentat de procentul deținut de rata medie pentru achitarea unui credit ipotecar pe 25 de ani necesar pentru cumpărarea unui apartament nou cu două camere (50 de metri pătrați utili) în București, din salariul mediu net la nivel național.