De aproximativ un an, în şase stâne din România, oierii produc brânzeturi ca în Elveţia, iar brandul pe care l-au creat, „De la Munte”, se doreşte a avea distribuţie naţională. Totul a pornit în urmă cu mai mulţi ani de la o simplă idee, proiectul devenind realitatea în urma unei finanţări în valoare de aproximativ 1,3 milioane de euro de la Guvernul Elveţiei. Cele șase asociații de oieri, beneficiarii direcți ai proiectului, au reușit în doi ani să construiască de la zero stâne moderne în județele Neamț, Suceava, Harghita, Bistrița-Năsăud, Mureș și Vrancea. „Este o veche idee a mea pusă în practică cu ajutorul acestui proiect elveţian (proiectul „Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România”, finanțat de către guvernul Elveției prin Programul de cooperare Elvețiano-Român n. red.). Filosofia de la care a plecat totul a fost aceea de a pune în valoare pajiştile alpine, în condiţiile în care, în perioada mai-septembrie, cel mai mult lapte se produce pe păşunile alpine. Am gândit totul integrat pentru a rezolva problema de la iarbă la raft”, povesteşte pentru ECONOMICA.NET inginerul Ioan Agapi, preşedintele Federaţiei Agricultorilor de Munte Dorna şi managerul acestui proiect.
Investiţie de 2 milioane de euro
Potrivit acestuia, Asociaţia pe care o reprezintă a solicitat grantul elveţian în urmă cu 5-6 ani, iar finanţarea a venit în ianuarie 2014. „Valoarea investiţiei a fost de aproximativ 2 milioane de euro din care 1,3 milioane de euro sunt granturi elveţiene, 200.000 de euro provin de la Fundaţia Open Fields, iar restul din cotizaţiile membrilor”, mai explică managerul de proiect, care crede că cea mai bună soluţie pentru crescătorii români de animale este aceea de a renunţa la procesatori. „Pe piaţă ajung produse scumpe pentru că procesatorii se îmbogăţesc, iar fermierii falimentează”, crede Agapi care a gândit tot lanţul de producţie. Fiecare stână a pornit astfel la drum cu un plan de afaceri şi cu oieri şcoliţi. „Am creat curiculă pentru ciobani pentru că în România nu exista. Cei care se ocupă de păstorit trebuie să fie calificaţi”, mai spune directorul de proiect.
Cum arată o stână românească pe model elveţian
Pornind de la ideea că un animal bine îngrijit nu are cum să nu producă, cele şase stâne moderne oferă oilor şi vitelor pe care le cresc apă şi mâncare la discreţie, adăpost în saivanuri cu capacitate de aproximativ 700 de oi şi spaţiu suficient. În ceea ce priveşte condiţiile în care trăiesc cei aproximativ 40 de oieri, aceştia dispun de electricitate generată de panouri fotovoltaice, fosă septică, duş şi sală de mese.
Spre exemplu, la stâna din munţii Narujei, judeţul Vrancea, clădirea în care funcţionează stâna este cu etaj şi poate găzdui turişti în şapte paturi. Ciobanii au vestiare şi duşuri separate, camere de recepţie a laptelui, de prelucrare-procesare şi ambalare în vid, dar şi o cameră de maturare a caşului. Alimentarea cu energie electrică se face cu panouri fotovoltaice ce au o putere instalată de 3,5 kw.
„Produsele corespund sanitar veterinar pentru că există condiţii foarte bune de producţie. Se respectă toate condiţiile de igienă, produsul finit nu se întâlneşte cu materia primă, ai electricitate, apă, personal cu studii de specialitate. Ai toate şansele să te impui pe piaţă ca o făbricuţă de lactate”, mai explică inginerul care vrea să atragă şi alţi crescători în proiectul său.
Un brand cu aspiraţii naţionale
Acum în cele şase stâne sunt în jur de 4.500 de oi şi 350-400 de vaci, iar producţia ajunge la aproximativ 13-15 tone pe an în fiecare dintre cele şase locaţii. Comercializarea se face sub brandul „De la Munte”, marcă înregistrată deja la OSIM, prin magazine săteşti şi pensiuni agroturistice, dar planul este de a ajunge în toată ţara. Înainte, însă, în acest sistem ar trebui să intre şi alţi crescători de animale. Aceasta în condiţiile în care modelul de business poate fi replicat, iar brandul, spune Agapi, ar putea fi folosit de toţi acei care produc în aceleaşi condiţii.
„Noi am lansat pe piaţă acest brand în vara aceasta. Nu am intrat în supermarketuri pentru că avem doar aceste şase locaţii, dar dorim să permitem folosirea acestui brand de către toţi cei care respectă condiţiile de igienă şi caietul de sarcini impus de noi”, explică inginerul care speră că Ministerul Agriculturii va sprijini financiar această activitate. „Vom promova agresiv acest proiect la nivelul Ministerului Agriculturii ca model de bune practici. Dorim ca odată cu modificarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) să fie posibilă finanţarea unor astfel de proiecte prin PNDR”, mai spune managerul de proiect.
Succes din primul an
Brandul “De la Munte” a generat deja, la câteva luni de la lansare, creşteri de de 10% ale vânzărilor, iar unii fermieri și-au crescut efectivul de animale pentru turme. Potrivit lui Agapi, un crescător de oi care lucrează după acest model de business poate ajunge la venituri de 20-30.000 de euro pe sezon. „Important pentru noi este că am deschis pentru aceşti crescători piaţa. Veniturile lor depind însă de mulţi factori, depinde de cât de serioşi şi isteţi sunt, dacă au sau nu animale în proprietate sau sunt simpli angajaţi ai crescătorilor de animale”, explică managerul de proiect.
În realizarea proiectului au fost implicate patru organizații românești – Federaţia Agricultorilor de Munte “Dorna” (FAMD), AGROM-RO, ROMONTANA, Fundaţia Open Fields – și una elvețiană: Schweizerische Arbeitsgemeinschaft für die Berggebiete (SAB – Centrul Elvetian pentru Regiunile Montane).
Proiectul a fost finanțat de către guvernul Elveției prin Programul de cooperare Elvețiano-Român.