Se pot vaccina antiCovid pacienţii cu cancere, alergii sau boli endocrine? Răspunsurile Ministerului Sănătăţii
La realizarea broşurii au contribuit Comisia de alergologie și imunologie clinică, Comisia de oncologie, Comisia de hematologie, Comisia de endocrinologie, Comisia de cardiologie și Comisia de dermatovenerologie ale Ministerului Sănătății.
Broşura va fi trimisă medicilor de familie şi poate fi citită la acest link.
“Materialul medical este redactat în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății. Credem că va fi un sprijin pentru medicii care primesc întrebări despre vaccinare de la pacienți sau care chiar ei au întrebări la care nu au găsit răspunsuri”, a declarat Dr. Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Iată câteva dintre răspunsurile MS la întrebări sensibile despre vaccinarea antiCovid:
Există posibilitatea ca pacienții să nu dezvolte anticorpi în urma vaccinării?
MS: Pacienții cu imunodeficiențe sau imunosupresie severă cauzată de o boală sau de tratament ar putea prezenta un răspuns diminuat la vaccinare, mergând până la absența totală a răspunsului în anticorpi. Nu există contraindicații în privința vaccinării acestor pacienți.
La cât timp după vaccinare este pacientul protejat împotriva Covid-19?
MS: La 7 zile de la administrarea celei de-a două doze, în cazul BioNTech/Pfizer și 14 zile, după a doua doză în cazul Moderna putem vorbi despre un nivel maxim de protecție. Anticorpii încep să fie detectabili din ziua 12-14 de la prima doză, iar titrul crește semnificativ după doză de rapel. Se observă reducerea numărului de persoane infectate și în intervalul dintre cele două doze, dar nu este cunoscută durata sau nivelul protecției după o singură doză.
Un pacient alergic la polen și streptomicină care a făcut șoc anafilactic la antibiotic în trecut se poate vaccina?
MS: Conform Agenţiei europene a medicamentului, istoricul de reacții alergice la orice alt vaccin sau orice terapie injectabilă fără legătură cu substanțele incluse în vaccinurile pe bază de ARNm împotriva Covid-19 nu reprezintă o contraindicație de vaccinare. Totuși, se impun măsuri de precauție speciale pentru aceste persoane, respectiv informarea, sfătuirea acestora cu privire la eventualele riscuri ale dezvoltării unei reacții alergice severe și supravegherea mai îndelungată (30 minute) a pacienților cu acest istoric.
Este sigur să fie vaccinate pacientele gravide sau cele care alăptează?
MS: Datorită mecanismului de acțiune al vaccinurilor ARNm, CDC consideră că este puţin probabil ca vaccinarea să prezinte un risc specific pentru femeile gravide. În studiile animale nu au fost identificate efecte dăunătoare asupra sarcinii pentru cele două vaccinuri autorizate până acum (Comirnaty și Covid-19 vaccine Moderna). Cu toate acestea, datele din studiile umane sunt foarte limitate. Nu se cunoaște dacă vaccinul sau componentele acestuia se secretă în laptele matern, dar Agenţia Europeană a Medicamentului nu consideră că ar există riscuri plauzibile în legătură cu alăptarea. Vaccinarea femeilor însărcinate sau care alăptează ar trebui să țină întotdeauna cont de o analiză individuală risc – beneficiu (spre exemplu, grad de expunere, comorbidități asociate cu evoluția severă a Covid-19). Recomandarea este ca aceste persoane să se vaccineze cu avizul medicului ginecolog și supraveghere atentă postvaccinare.
Dacă un pacient a fost diagnosticat cu infecție SARS CoV2 după prima doză de vaccin, mai poate fi vaccinat ?
MS: Persoanele care au primit prima doză de vaccin și ulterior au fost diagnosticate cu Covid-19 pot primi cea de-a două doză de vaccin dacă au depășit faza activă de boală, respectiv dacă simptomatologia s-a remis iar sindromul inflamator a devenit absent.
Dacă un pacient a fost diagnosticat cu Covid-19, este asimptomatic, însă cu sindrom inflamator biologic minim evidențiat în analizele de laborator, există indicație de vaccinare?
MS: Vaccinarea se recomandă la o lună după vindecarea formelor ușoare de Covid-19. Vaccinul este recomandat persoanelor care nu sunt în faza activă a bolii, respectiv în cazul persoanelor asimptomatice și cu sindrom inflamator absent.
Vaccinarea pacienţilor cu cancere, cât e de sigură şi de eficientă – răspunsul Comisiei de oncologie a MS:
Cât sunt de inofensive sau cât sunt de eficiente primele vaccinuri antiCovid-19 la pacienţii oncologici nu se poate răspunde cu siguranţă în momentul prezent. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte compatibilitatea dintre vaccinurile aprobate pentru Covid-19 şi diferitele terapii adresate bolii neoplazice maligne, precum: chimioterapia, tratamentul tintit molecular, sau inhibitorii punctelor de control, aşa-zişii inhibitorii “Checkpoint” – urilor. Însă, foarte important de cunoscut este faptul că persoanele al căror sistem imun este foarte suprimat, secundar bolii neoplazice sau terapiei antineoplazice, nu se regăsesc printre probanţii studiilor de fază clinică desfăşurate în vederea aprobării administrarii acestor vaccinuri, experţii plecând de la premisa că, în cazul persoanelor cu un sistem imun suprimat sau afectat, vaccinurile prezintă numai o acţiune redusă. Obiecţii legate de siguranţa acestor vaccinuri nu au fost însă exprimate de Agenţia Europeană a Medicamentului.
Cu alte cuvinte, decizia administrarii sau nu a vaccinului antiCovid-19, precum şi a momentului administrarii acestuia la pacientul oncologic este una individuală, care trebuie luată de pacient împreună cu medicul său oncolog.
La pacienţii oncologici trebuie, înainte de toate, să diferenţiem riscul dezvoltării unei infecţii cu Covid de riscul prezentării unei evoluţii severe a acesteia. În general, pacientul neoplazic prezintă un risc semnificativ mai mare pentru dezvoltarea unei pneumonii în cazul unei infecţii cu virusuri respiratorii faţă de persoanele sănătoase.
Răspunsul complet al Comisiei de oncologie poate fi citit integral la acest link.