Se schimbă legea „51% produse româneşti în magazine”. Parlamentarii vor să renunţe la spaţiile speciale şi lanţul scurt
Comisia pentru Agricultură a dezbătut o sesizare a Comisiei Europene cu privire la legea amintită şi a făcut mai multe propuneri, urmând ca săptămâna viitoare să decidă cu privire la modificările ce vor fi aduse legii.
„Este vorba despre o sesizare, notificare, de la Comisia Europenă pe care astăzi am dezbătut-o cu toţi beneficiarii prevederilor legii privind comercializarea produselor româneşti. Unul dintre lucrurile cerute de Comisia Europeană, pe care l-am eliminat, este cel cu spaţii de vânzare stabilite concret pentru firmele româneşti, ceea ce se face oricum în lanţurile comerciale. Sunt vizibile reclamele care duc spre aceste rafturi de vânzare distincte. Un alt lucru care a deranjat a fost acel termen „lanţ scurt” care, din păcate, se regăseşte în legislaţia europeană şi trebuia înlocuit. Am avut mai multe propuneri, iar una se referea la acel parteneriat, care a fost acceptată în mare parte acum. Cei mai mulţi dintre cei care au participat la discuţie au acceptat varianta de parteneriat între market şi producător, care pare mult mai corectă. Până acum magazinele erau obligate să cumpere de pe lanţul scurt produse, adică din apropiere, nu prin două- trei mâini, ca să traducem. Lanţul scurt înseamnă direct, între producător şi mine”, a declarat preşedintele Comisiei pentru agricultură de la Camera Deputaţilor Ioan Munteanu, după şedinţă.
El a adăugat că o altă cerinţă a CE a fost eliminarea din lege a prevederii potrivit căreia supermarketurile sunt obligate să achiziţioneze 51% din produsele alimentare prin lanţ scurt, dar comisia parlamentară preferă să păstreze acest procent.
Parlamentarii au discutat, de asemenea, şi chestiunea renunţării la termenul „produse româneşti”, solicitată de Comisia Europeană, pe motiv că ar fi anticoncurenţial şi ar restricţiona libera circulaţie a mărfurilor în Uniunea Europeană.
„Când am dezbătut legea, e adevărat că am cam forţat puţin lucrurile. Din dorinţa de a fi români, de a arăta că avem 51% produse româneşti, că scrie pe toate România, am dus în extremă puţin lucrurile. E greu astăzi ca producătorii români să asigure acel 51%. Promovarea legii a fost cu acel 51%, aproape toţi românii ştiu de 51%”, a afirmat Ioan Munteanu, potrivit News.ro.
Pentru conformarea faţă de cerinţa CE, Laurenţiu Badea de la LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România) a propus termenul „produse autohtone”.
Poziţia sa a fost susţinută şi de Ioan Munteanu. „Termenul nu deranjează. În UE toate produsele sunt autohtone. Nu poate spune austriacul că îi opreşti vânzarea”, a argumentat deputatul PSD.
Totuşi, punctul său de vedere nu a întrunit consensul. „Termenul de autohton, că-i european de la Atlantic la Marea Neagră, poate da reţelelor de comercianţi posibilitatea să spună că producătorii din Olanda au acelaşi statut cu cei de la Lehliu. Dacă ne gândim că-i păcălim pe cei de la Bruxelles…”, a spus deputatul PNL Gheorghe Tinel.
La rândul său, Ion Tabugan (PSD) a spus că renunţarea la termenul „românesc” goleşte legea de conţinut. „Dacă punem autohton se alege praful”, a spus Tabugan.
O altă modificare convenită în comisie a fost renunţarea la obligativitatea etichetării „produs românesc”. „Au venit producători să spună că ies din costuri şi închid afacerea. Orice îi punem noi să facă înseamnă costuri suplimentare. Ei au libertatea fiecare dintre ei să facă marketing, dacă poate”, a motivat Ioan Munteanu.
Legea comerţului alimentar (150/2016)a ajuns din nou în circuitul Parlamentar după ce Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva României motivând că actul normativ ar putea duce la încălcarea liberei circulaţii a mărfurilor şi serviciilor.
Prevederea care a ridicat cele mai mari suspiciuni Comisiei ( Comerciantul persoană juridică autorizată să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în conformitate cu legislația în vigoare) nu a putut fi implementată până acum din cauza lipsei unor norme metodologice de aplicare.