Se va ieftini sau nu laptele după 1 mai? Cum văd procesatorii măsura acordului voluntar dintre ei și retaileri pentru reducerea prețurilor la lapte

Cu fermierii care se plâng de scăderea abruptă a prețului la lapte materie primă, procesatorii care au vândut mai puțin la finalul anului trecut și consumatorii care au suportat o creștere  de 31,1% a prețurilor la lapte în martie 2023 față de perioada similară a anului trecut (potrivit INS), piața locală a laptelui este clar într-un moment de cumpănă.

Iar raftul atrage și mai mult atenția, se pot observa diferențe de preț  și de 3-4 lei între mărcile private ale retailerilor și produsele de brand ale procesatorilor.

„Dacă laptele pleacă cu doi lei, cum Dumnezeului se duce de cinci ori, de se face 10 lei în mâna consumatorului”, a întrebat retoric ministrul Agriculturii, în ședința de guvern din 20 aprilie. Iar concluzia a fost instituirea unui așa numit „acord voluntar între retaileri și procesatori pentru reducerea prețului pentru laptele de consum”, care a căzut, la cererea premierului, în sarcina Consiliului Concurenței.

Drept urmare, instituția a anunțat vineri, la o zi de la ședința de Guvern, că discută cu retailerii și procesatorii care intenționează să facă parte din acordul voluntar pentru reducerea prețului laptelui de consum, îndrumând companiile pentru a respecta regulile de concurență.

Acordul voluntar între retaileri și procesatori pentru reducerea prețului pentru laptele de consum a fost convenit pentru o perioadă de șase luni și urmează să se aplice de la 1 mai, după cum s-a decis la întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă și reprezentanți ai fermierilor, ai procesatorilor din industria alimentară, ai Asociației Marilor Rețele Comerciale din România și ai Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România.

Reducerea de minimum 20% a prețului la raft se va aplica laptelui de proveniență românească care costă în prezent peste 7 lei/litru și se va împărți între retaileri (minimum 10%) și procesatori (minimum 10%), a anunțat Consiliul Concurenței.

Ce șanse sunt să scadă prețul laptelui

Ca pentru orice alt produs, prețul este acolo unde cererea întâlnește oferta, iar prețul final, în definitiv, este un rezultat al politicii comerciale a retailerului care poate decide să-și atragă clienții la magazin prin prețuri bune la lapte sau la oricare alt produs.

Tot retailerul este cel care trebuie să își facă calcule legate de puterea de cumpărare a cumpărătorilor, rulajul mărfii și perasabilitatea acesteia.

Între fermieri, procesatori și retaileri există însă un punct comun: toți vor să vândă din ce în ce mai mult. Însă verigile care suferă cel mai mult dacă vânzarea scade sunt fermierii și procesatorii.

Or, în cazul laptelui, s-a dovedit că s-a atins deja un prag psihilogic al prețului: consumatorii au reacționat la preț și au consumat mai puțin. Cel puțin așa arată datele procesatorilor din lunile octombrie și decembrie.

La nivelul întregului an, date ale Euromonitor analizate de Economica indică că piața laptelui a crescut ușor în 2022, cu 1,2% în volum și 13,8% în valoare ajungînd la peste 2 miliarde de lei.

Retailerii pot cere și 5 lei pe prețul laptelui

Partea și mai interesantă este că  ponderea mărcilor private ale retailerilor a crescut până la 24,2%, față de 23,2% în 2021 sau 21% în 2020, iar dintre branduri cel mai mare salt l-a făcut Pilos al retailerului german Lidl. Altfel spus, românii s-au reorintat și mai mult către mărcile private ale marilor lanțuri de magazine pentru că acestea au putut să ofere și prețuri de 5-6 lei, față de aproximativ 10 lei cât a ajuns să coste un litru de lapte de brand.

În proporție covârșitoare, aceste produse sunt fabricate tot de către procesatori consacrați precum Lactalis, Fabrica de Lapte Brașov (Olympus), Napolact, Simultan etc., care își securizează anumite ponderi din vânzări comercializând lapte pe care acceptă să nu își pună brandul. Diferența de preț dintre mărcile private ar trebui să provină în mare parte din faptul că acestea nu implică costuri de branding, publicitate, marketig, au în general costuri mai mici cu ambalaje și uneori, dar nu ca regulă generală, pentru aceste produse se folosește și lapte materie primă din import. Însă, din informațiile Economica, prețul cu care procesatorul vinde laptele marcă privată către retaileri nu este semnificativ mai mic față de prețul cu care îi vinde brandul propriu.

„Noi avem diferente de 20-30 de bani între marca noastră și brandul lor (al retailerului n.red.), prețul net. Spre exemplu, la bradul meu, eu facturez cu 10 și rămân cu 6 lei (diferența fiind diverse taxe de promovare, raft etc.), iar la marca proprie vând tot cu aproximativ șase lei (fără aceste taxe de promovare n.red.)”, povestea pentru Economica, în martie anul acesta, unul dintre procesatorii de lapte activi pe piața mărcilor private de lapte.

Care sunt variantele

Cum nu există date publice despre această situație, putem doar analiza variabile.

Astfel, există posibilitatea ca și procesatorii și retailerii să accepte o reducere de minimum 10% fiecare, ceea ce înseamnă că prețurile vor scădea.

În situația probabilă în care procesatorii au scăzut deja anul acesta prețurile către retaileri (pentru a impulsiona vânzările și pentru că au deja costuri mai mici cu materia primă) există varianta ca procesatorii să nu accepte o altă reducere de preț sau să o accepte mutând presiunea pe preț asupra fermierilor care și așa vând acum la prețuri mult mai mici față de anul trecut.

Acum, din informațiile fermierilor, între fermieri și procesatori se semnează contracte chiar pentru perioade scurte, de o lună, la prețuri de 1,6 – 2 lei litrul, față de 2,3 – 2,5 lei litrul în perioada similară a anului trecut.

În acest al doilea caz, există  opțiunea ca retailerii să reducă din marje și să scadă prețul, fără a mai fi nevoie de aceste „acorduri voluntare”.  Sau există varianta ca acestea să mențină aceeași politică de preț. În definitiv, a avea mărci private puternice și cu prețuri competitive ajută foarte mult un retailer în a se diferenția de competiția tot mai acerbă.

„Acest acord voluntar este o manifestare amiabilă de empatie economică pe filiera de produs. Este vorba despre solidaritate. Însă nu ar trebui să vizeze doar laptele românesc pentru că ar trebui să justificăm UE de ce creăm concurență neloială. Consumatorul român a învățat să identifice laptele românesc, iar dacă își dorește să încurajeze producția locală o va face.  De asemenea, nu ar trebui limitat acordul la laptele de 1,5 și 3,5%, pentru că nu trebuie să defavorizăm nicio categorie de consumatori. Sunt și consumatori cu intoleranță la lactoză, spre exemplu, nu ar fi corect să plătească mai mult. Eu cred că ar trebui acoperită toată gama de produse pentru a nu fi defavorizat nicio categorie de consumatori”, a declarat pentru Economica Dorin Cojocaru, președintele APRIL, asociația patronală care reprezintă interesele procesatorilor din industria laptelui.