Secretar de stat: În cei 4-5 ani de implementare a PNRR, ne propunem o creștere de 3% a ponderii veniturilor în PIB
Alin Chiţu a declarat în cadrul Forumului Bancar organizat de Financial Intelligence că vom avea o creştere a contribuţiei veniturilor fiscale la formarea PIB de 3 procente în următorii 4-5 ani, ca urmare a implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Potrivit acestuia, cea mai mare creștere, adică 2,5% puncte procentuale din 3, va veni îmbunătăţirea colectării fiscale şi doar 0,5% din redesenarea cadrului fiscal general, adică din majorarea de taxe şi impozite, excluderi de facilităţi, etc.
Secretarul de stat arată că revizuirea cadrului fiscal asumată de România prin PNRR presupune excluderea unor facilităţi de impozitare pentru anumite industrii, revizuirea aplicării impozitului pe profit şi a taxelor locale, în principiu ale celor pe proprietate. „De exemplu, facilităţile acordate sectorului construcţii reprezintă 0,3%- 0,4% din PIB. Am propus ca aceste facilităţi să fie eliminate treptat şi cred că, în baza unui calendar tehnic această măsură este uşor de îndeplinit”, a arătat Chiţu.
În cazul impozitului pe profit, în sensul extinderii bazei de impozitare, reprezentantul Finanţelor spune că sunt trei metode prin care poate fi implementată această măsură
1. Plafonarea, în sensul reducerii numărului de microîntreprinderi care acum beneficiază de un statut foarte generos – micro sunt firmele cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro faţă de 100.000 de euro cât era anterior
2. Defragmentarea – Între 70 şi 100 de firme aparţinând aceluiaşi grup care sunt plătitoare de impozit pe microîntreprindere. „Nu mai vorbim aici de încurajarea micului întreprinzător, ci de grupuri de firme organizate în aşa fel încât să plătească doar impozit pe micro”, a explicat Alin Chiţu.
3. Sectoarele economice care beneficiază de această facilitate a impozitării ca microîntreprindere. „Să fie excluse sectoarele care beneficiază de această prevedere, chiar dacă au o profitabilitate mult mai mare”, spune Chiţu.
Reprezentantul Finanţelor a arătat că acestea sunt instrumentele, urmând ca din perspectivă politică să se aleagă care vor fi căile şi care va fi calendarul implementării acestor căi. Este vorba de un calendar nu de măsuri acute, ci de o implementare treptată.
„Din punct de vedere al impozitului pe profit lucrurile sunt mai complicatepentru că nu pot fi luate măsuri singulare. Ele sunt comunicate: avem acum frelancerii care se pot constitui ca microîntreprinderi pentru a plăti impozite mai mici decât în situaţia în care sunt angajaţi sau pot fi PFA-uri şi atunci, dacă facem ajustări în zona impozituluipeprofit va trebui să facem ajustări şi în zona acestor activităţi în aşa fel încât să nu mai există concurenţă fiscale între aceleaşi forme de activităţi. De asemenea vorbim de anumite excepţii în zona impozitelor pe veniturile persoanelor fizice şi aici ar trebui în primul rând să agreăm principii şi să ştim exact unde vrem să ajungem. Pentru a diminua sarcina fiscală pe veniturile mici, pe salariile mici, singura modalitate pe care o putem face este prin extinderea bazei şi să analizăm paşii prin care vor fi implementate modalităţile în aşafel încât să influenţăm cât mai puţin mediul economic”, a comentat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Alin Chiţu.
Cealaltă problemă spinoasă este cea a taxelor locale, în speţă a impozitului pe proprietate, menţionate în mai toate rapoartele internaţionale, FMI, OECD, ca fiind prea mici în România. În plus, „România este o ţară de proprietari şi atunci, din perspectivă politică o creştere a taxei fiscale pe proprietate este privită cu foarte mare reticenţă şi atunci este nevoie de o asumare politică şi o coaliţie guvernamentală cu puteri foarte mari. Modificările pe impozitul pe proprietate trebuie să le operăm până la sfârşitul perioadei de implementare a PNRR. Va trebui să ţinem cont şi de protecţia mediului, să fie aşezate la baza taxelor locale şi criterii de eficienţă energetică şi de poluare, evident.”
Alin Chiţuspune că Ministerul Finanţelor are discuţii şi cu FMI şi cu BERD pentru a alege asistenţa tehnică în implementarea cadrului fiscal general, intenţia fiind de a lua un asistent internaţional capabil să ofere date comparabile din toată lumea.
„Prin revizuirea cadrului fiscal se urmărește, de asemenea, extinderea impozitării ecologice, inclusiv ca măsură de însoțire pentru componentele de transport durabil și energie. Prin această reformă, legislaţia fiscală românească este supusă unei analize amănunţite, cu asistenţa tehnică furnizată de o instituție independentă în special în domeniul impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate pe veniturile obţinute de persoane fizice, al impozitului pe profit (inclusiv în ceea ce privește regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), al impozitului pe proprietate (care sunt impozite locale) și al impozitelor verzi”, arată anexa PNRR aprobată de Bruxelles şi publicată de Guvern.