„Părerea mea este că trebuie să avem şi o asemenea reglementare, a insolvenţei persoanelor fizice. Opoziţia care există în acest moment în diferite medii este parţial nejustificată, pentru că printr-o colaborare a tuturor instituţiilor şi organismelor implicate în procesul de reglementare s-ar putea ajunge la o reglementare bună şi eficientă şi în această privinţă. Suntem printre puţinele state, cred că Ungaria nu mai are, însă, spre deosebire de România, Fondul Monetar Internaţional a impus Ungariei să adopte o asemenea reglementare, pe când nouă deocamdată ne-a stopat-o”, a declarat Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, citat de Mediafax.
Declaraţia lui Moţiu, fost judecător la Curtea de Apel Timişoara, a fost făcută în cadrul unei dezbateri privind noul Cod al insolvenţei, desfăşurată la Banca Naţională a României. Secretarul de stat consideră că, cel mai probabil, insolvenţa persoanelor fizice va fi reglementată separat şi inclusă în noul Cod al insolvenţei, care ar trebui adoptat de către Parlament până la sfârşitul anului sau începutul anului viitor.
Prin insolvenţă, persoanele fizice pot să-şi restructureze datoriile şi să se redreseze financiar în cazurile cele mai fericite. Aceştia pot ajunge şi faliţi, caz în care activele deţinute sunt vândute şi datoriile sunt acoperite, în măsura în care există disponbilităţi băneşti. Datoriile care nu pot fi acoperite sunt şterese după o vreme, iar debitorul capătă şansa unui nou început.
Moţiu este primul oficial din guvern care se pronunţă în favoarea unei reglementări a insolvenţei persoanelor fizice, în condiţiile în care guvernul s-a angajat în faţa FMI să nu adopte niciunul dintre proiectele de reglementare a falimentului personal, aflate în diferite stadii în Parlament. FMI a insistat pentru reglementarea insolvenţei personale în mai multe ţări din Europa de-a lungul timpului.
Opoziţia în faţa unei astfel de reglementări vine din partea comunităţii bancare, inclusiv a BNR. Alexandru Păunescu, director adjunct al Direcţiei Juridice din BNR, spune că „acele state care au implementat procedura insolvenţei persoanelor fizice au făcut-o în perioadă de creştere economică, nu în plină criză”. Păunescu mai crede că „reglementarea acestei instituţii, cel puţin pentru moment, nu se impune şi nu este oportună din motive legate de contextul financiar actuale”.
Recent, tot în favoarea sistemului bancar, BNR a intervenit pentru ca o serie de modificări la legea 193/2000 privind clauzele abuzive să fie amânate de la 1 iulie la 1 octombrie, cea de-a doua amânare. Prevederile ar fi permis eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele (preformulate) încheiate între consumatori şi profesionişti, inclusiv bănci, pornind de la cazuri individuale.
Guvernatorul Mugur Isărescu declara recent că impactul ar fi major şi că ar pune în pericol siguranţa depozitelor bancare. Un studiu efectuat de BNR arată pierderi de până la 4,7 miliarde de lei pentru bănci, în cazul în care ar trebui să elimine unele clauze din contacte.