„Personal, sunt convins nu doar că a avut loc un atac chimic (…), ci şi că regimul sirian este responsabil”, a declarat Rasmussen pentru presă, precizând că a avut acces la informaţii clasificate furnizate de state membre NATO.
Într-o conferinţă de presă, el a repetat că nu va face niciodată vreun comentariu public despre asemenea informaţii furnizate NATO de către serviciile de informaţii ale celor 28 de ţări membre, inclusiv Statele Unite.
„Nu există nicio îndoială că este necesar ca membrii comunităţii internaţionale să reacţioneze cu putere, cu scopul de a evita atacuri chimice pe viitor”, a comentat Rasmussen. „Dacă nu reacţionăm, acest lucru va transmite un mesaj foarte periculos tuturor dictatorilor din lume”, a subliniat el.
Însă, a adăugat secretarul general, „nu iau în calcul ca NATO să joace un rol în criză. În acest stadiu, aliaţii se consultă, iar fiecare stat va decide modul de a reacţiona” faţă de atac.
În plus, în cazul în care va avea loc o acţiune militară, aşa cum se preconizează, „scurtă, cu obiective ţintite”, „nu este necesar” să se recurgă la structurile militare NATO, rolul organizaţiei fiind să supervizeze operaţiuni complexe de lungă durată.
În opinia sa, NATO „îşi joacă deja rolul”, servind drept „forum pentru consultări între aliaţi”, dar şi prin decizia de a mobiliza rachete de tip Patriot în sudul Turciei, menite să protejeze această ţară, membră a organizaţiei, de un eventual atac din partea Siriei. „Pot să vă asigur că avem toate planurile stabilite pentru a asigura apărarea şi protecţia Turciei. În acest stadiu, nu văd necesitatea unor măsuri noi”, a subliniat Rasmussen. „Un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor” aliaţilor, a avertizat el, referindu-se la principiul fundamental al Alianţei Nord-Atlantice, create în 1949.