Secretul din spatele noului „super RCA” care garantează plata daunelor. De ce nu se ieftinește RCA nici când numărul despăgubirilor scade și vânzările asigurătorilor explodează – Date oficiale

Un anumit tip de abordare specifică societăților multinaționale de asigurări care activează pe piața din România face ca prețul RCA să se mențină ridicat chiar și în perioadele în care plățile efective pentru reparații scad substanțial, raportat la încasările din prime. Este, sau cel puțin ar trebui să fie, prețul pe care îl plătim pentru a avea garanția că suntem despăgubiți la timp și la valoarea corectă atunci când suferim o daună dintr-un accident de circulație. Secretul acestui „super RCA”, care caracterizează piața din România după ieșirea City Insurance și Euroins, societăți care controlau împreună circa 70% din vânzări cotând la tarife mult sub concurență, stă în felul în care firmele care domină acum sistemul aleg să își constituie rezervele de daună.

Înainte de a intra în detalii, trebuie precizat că „ieșirile” din firmele care vând RCA nu constau doar în plățile pe care le fac efectiv pentru  despăgubiri (reparații în principal, dar și despăgubiri pentru vătămări sau decese), într-un anumit interval de timp, ci și din cheltuieli administrative (comisioane de vânzare, taxe și contribuții, cheltuieli logistice), cheltuieli cu reasigurarea și rezervele de daună. Acest ultim capitol, cel al rezervelor (care reprezintă, simplu spus, garanția că firmele au capacitatea de a achita despăgubirile ce vor veni), este unul delicat, el stând la baza multor discuții și chiar dispute între specialiștii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și firmele de asigurare, inclusiv atunci când a fost vorba să se aplice sancțiuni extreme. Și tot în modalitatea de constituire a rezervelor stă și răspunsul la întrebarea pe care și-o pun toți șoferii: „De ce este RCA scump și continuă să se scumpească?”.

Ponderea plăților în primele încasate a scăzut substanțial, ca și numărul daunelor avizate. Trebuie să scadă și prețul?

Lăsând la o parte frecvența ridicată a accidentelor din România (fapt incontestabil care ne plasează în fruntea unui trist top european) și inflația care se vede și în prețurile service-urilor, găsim răspunsul la  întrebarea de mai sus  în datele publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) cu frecvență trimestrială.

Citește și: România, copleșită de accidente rutiere: Record european la numărul de morți și răniți. Măsuri ferme sunt deja pe masa Poliției

La o primă vedere, există premisele pentru o ieftinire a RCA, însă lucrurile nu sunt atât de simple. Conform ultimului raport ASF, aferent primelor trei trimestre din 2023,  Primele Brute Subscrise (PBS) de firmele de asigurări pe segmentul RCA a depășit 5,5 miliarde de lei. În perioada similară din 2022, vânzările au fost aproximativ la același nivel, însă în anii anteriori (când City Insurance era încă în piață și controla, în apogeu 35% din vânzări) PBS a fost la un nivel mult mai mic (circa 3 miliarde de lei în 2019 și 2020 și puțin sub 3,7 miliarde de lei în 2021).

Altfel spus, a avut loc o adevărată explozie a încasărilor după ieșirea City, iar acest lucru s-a datorat exclusiv creșterii prețului, având în vedere că aceeași sursă ne arată că numărul contractelor RCA încheiate nu a crescut, ba chiar a scăzut în 2023 până la un nivel apropiat de cel din 2019. Mai mult decât atât, numărul dosarelor de daună avizate în primele nouă luni din 2023 a scăzut, fiind cel mai mic din ultimii cinci ani. S-au avizat sub 211.000 de dosare de daună, față de un record de peste 276.000 înregistrat în 2021. În acest timp, este adevărat, dauna medie a crescut an de an, de la 8.400 de lei în 2019 la 10.700 de lei în 2023.

Primele Brute Subscrise (PBS) și Indemnizațiile Brute Plătite (IBP) de firmele de asigurare care subscriu RCA, în primele nouă luni ale fiecărui an.  

Totuși, așa cum arătam mai sus, firmele de asigurare plătesc mai mult decât daunele. Indicatorul care arată dacă plățile totale sunt mai mari sau mai mici decât încasările  este rata combinată a daunei, care se calculează ca raport între suma despăgubirilor și cheltuielilor și Primele Brute Încasate (PBI). Apelând tot la datele ASF, vom vedea că acest indicator a crescut față de primele nouă luni din 2022, dar a scăzut substanțial față de anii trecuți și chiar față de finalul lui 2022. Concret, rata combinată a ajuns la circa 98%, ceea ce arată că la fiecare 100 de lei din prime, asigurătorii rămân cu doar 2 lei profit, nu cu peste 32 de lei, cât ar părea că rămân după plata daunelor. În primele nouă luni din 2022 au rămas cu aproape 10 lei, iar în anii trecuți cheltuielile au depășit încasările, pierderile fiind echivalente cu valoarea în lei a procentului care depășește 100. Datele pe cinci ani, în tabelul de mai jos.

Pe de altă parte, însă- spre deosebire de despăgubirile plătite, de taxe, contribuții și comisioane, rezervele, componentă importantă în partea de „ieșiri” la calculul ratei combinate, nu constituie neapărat cheltuieli definitive, decât în măsura în care ele sunt folosite pentru a achita daune. Există suficiente situații în care se ajunge ca suma plătită efectiv pentru daună să fie mai mică decât rezerva constituită și chiar cazuri în care dauna nu mai trebuie achitată (procese câștigate sau alte motive), caz în care rezerva va fi eliberată. În aceste situații, deși asigurătorul a calculat și a încasat prețul pornind de la cheltuieli care includ un anumit nivel al rezervelor, se ajunge în final ca o parte mai mare din acel preț încasat să rămână în buzunarul asigurătorului. 

Rezerva de daune neavizate și neplătite (IBNR), cu o pondere de peste 20% în calculul tarifului de referință, un motiv esențial pentru care RCA e mai scump și va continua să crească. Pot asigurătorii să o diminueze, scăzând implicit prețul RCA,  fără să pună în pericol plata despăgubirilor? Aceasta este întrebarea

Conform sistemului Solvency II, care este aplicat în toate țările Uniunii Europene, deci și în România, asigurătorii trebuie să constituie două tipuri de rezerve de daună, prin care garantează practic că își pot onora obligațiile. De menționat că lipsa acestor rezerve constituite la un nivel care să respecte normele în vigoare a fost motivul pentru care au ajuns în faliment Astra Asigurări, Carpatica sau City Insurance, mai puțin Euroins (unde problemele au ținut mai mult de reasigurare). Cele două tipuri de rezerve sunt rezerva pentru daune avizate și încă neplătite (RBNS) și rezerva pentru daune înregistate, dar neavizate și neplătite (IBNR).

Reamintim  că nivelul acestor rezerve influențează substanțial și prețul cerut de asigurători pentru RCA. Cu cât rezervele sunt mai mari, cu atât și prețul este mai mare. 

Primul tip de rezervă, așa cum îi arată și numele, reprezintă suma pusă deoparte de asigurător pentru a garanta plata daunelor avizate, adică din acele accidente unde s-a făcut deja constatarea și s-a făcut și oferta de despăgubire. La acest capitol, probabilitatea ca suma plătită în final să fie mai mică decât rezerva (deci asigurătorul să rămână cu mai mulți bani în buzunar decât a estimat inițial) este destul de mică, dar apar astfel de situații, de exemplu atunci când se fac reconstatări sau când se constată că au apărut fraude.

În cazul IBNR, însă, lucrurile stau altfel. Acest tip de rezervă este constituit în funcție de strategia fiecărui asigurător în parte, iar procentul în care ea ajunge să fie și folosită efectiv este cât se poate de variabil. Teoretic, IBNR acoperă dosare de daună care se întind pe perioade lungi. Cel mai cunoscut exemplu de acest tip este cel al accidentelor cu vătămări corporale sau decese.

Aceste cazuri, care presupun despăgubiri semnificative, ajung de cele mai multe ori să fie tranșate în instanță și chiar în situațiile în care se rezolvă amiabil este vorba despre o procedură de negociere de durată. Nu mai vorbim despre accidentele provocate în afara țării de asigurați din România, unde procedurile sunt și mai lungi. Concret, decizia finală poate să vină și după ani, perioadă în care asigurătorii, în funcție de propriile calcule, își pun deoparte sumele ce vor trebui plătite. Nu sunt rare situațiile în care păgubitul pretinde o sumă în instanță, iar instanța decide că i se cuvine o despăgubire cu mult mai mică, caz în care asigurătorul va elibera din rezervă diferența. Nivelul rezervei IBNR nu este condiționat, însă, de astfel de situații, el fiind decis de către fiecare asigurător în funcție de propria strategie. Astfel de ajustări pot fi folosite, de exemplu, în aplicarea unor strategii financiare, cum ar fi acumularea de rezerve mai mari în perioade profitabile, pentru a nu mai bloca sume în perioadele mai puțin prospere.

ASF nu publică în rapoarte procentul din IBNR care ajunge să fie eliberat după finalizarea dosarelor de daună, dar aceasta poate fi o informație importantă și un posibil punct de plecare într-o discuție privind calmarea prețurilor RCA, chiar și fără o intervenție prin lege, cum este cazul plafoanelor maxime impuse astăzi. Aceasta mai ales în condițiile în care, în calculul tarifului de referință pentru RCA „factorul IBNR”  are o pondere substanțială, de peste 20%.

Precizăm, încă o dată, că avantajul cert al unei astfel de abordări bazate pe rezerve mari este că probabilitatea de neplată a daunelor este mult mai mică

Pe toată perioada cât rezerva este imobilizată,  asigurătorul o ia în calcul la stabilirea prețului RCA. Aici apare diferența majoră între abordarea City Insurance sau Euroins și cea a actualilor lideri de piață, în mare parte companii mari, multinaționale. Dacă primele, mai ales City care ceda în reasigurare 85% din prime deci teoretic era acoperită de reasigurare fără a mai avea nevoie de rezerve, optau să constituie aceste rezerve la un minim, cele din urmă obișnuiesc să pună în IBNR sume substanțiale, care ajung să depășească și 25% din totalul daunelor. Automat și prețurile lor sunt mai mari. Cu cât acumulează mai mult RCA, cu atât crește și nivelul IBNR, fapt care generează premizele unei majorări de lungă durată a prețurilor (dacă nu scade nivelul daunelor).

Că așa stau lucrurile o arată tot datele ASF, conform cărora, după ieșirea City și transferul automat al riscurilor către ceilalți jucători, rezerva IBNR a explodat, în timp ce RBNS a scăzut substanțial în 2022 față de 2021 și a crescut doar marginal în 2023 față de anul precedent. Dacă, tradițional, IBNR avea o pondere minoritară, cel mult egală cu RBNS în totalul rezervelor, la 30 septembrie 2022 situația se inversase, iar la 30 septembrie 2023 trendul s-a consolidat.

Rezerva de daune avizate(RBNS) și rezerva de daune neavizate(IBNR), sold după primele nouă luni din fiecare an.

Influență directă și semnificativă în calculul tarifului de referință deci și asupra condițiilor și tarifului pentru asigurații cu risc ridicat repartizați de BAAR. La următoarele serii de date, IBNR va împinge și mai sus tariful de referință

Importanța IBNR în calculul prețurilor este relevată și în rapoartele pe care KPMG le-a realizat pentru a explica formarea tarifului de referință pentru RCA. Conform sursei citate, „factorul IBNR”, adică influența rezervei asupra tarifului de referință, este de peste 20%. Aceasta înseamnă că, doar din această rezervă, la prima de risc (calculată simplu ca suma necesară pentru a acoperi exclusiv cheltuielile cu daunele efective) se adaugă peste 20%. La următoarea serie de calcul, influența IBNR ar trebui să fie chiar mai mare, având în vedere că tariful este calculat pe date care se întind pe cinci ani anteriori, iar, așa cum se vede în tabelul de mai sus, IBNR a explodat în 2022 și 2023. Cu cât ies mai mult din calcul anii anteriori lui 2022, cu atât ponderea IBNR va fi mai mare, în mod normal.

Citește și: Detaliul important pentru toți șoferii. Cum se calculează referința RCA și de ce cresc de fapt tarifele pentru asigurarea obligatorie?

De aici și o influență directă asupra tarifului oferit asiguraților cu risc ridicat, care este calculat de BAAR în funcție de tariful de referință. Menționăm că, cel puțin o perioadă, sunt excluși transportatorii care folosesc camioane cu masa de peste 16 tone, pentru care s-a stabilit o derogare de la formula clasică, astfel încât prețul să fie de aproximativ 9.000 de lei. Amintim că orice șofer în cazul căruia cele mai bune trei oferte de preț primite din piață depășesc cu mai mult de 36% tariful de referință se poate adresa BAAR pentru a fi repartizat la un preț mai mic, calculat în principal în funcție de tariful de referință.

AICI detalii despre cum puteți accesa sistemul BAAR și cum se calculează tariful recomandat