Secretul din sticlele de Coca-Cola, Fanta și Pepsi. Ce conțin în funcție de țara unde sunt comercializate

În funcție de statul membru de unde se aprovizionează, consumatorii au simțit diferențe între Coca-Cola, Pepsi Cola sau Fanta pe care le consumă, potrivit unui studiu realizat de Joint Research Center (JRC), instituția care face cercetări științifice pentru Comisia European.

Nu este însă vorba doar despre o percepție de gust. Au fost identificate ingrediente diferite precum  sucroză sau sirop de glucoză, apă sau apă minerală, cu gumă arabică sau fără, foarte puțin suc de portocale sau cu mult suc de portocale, deși în toate statele membre aceste băuturi apar pe raft cu aceeași denumire și același ambalaj.

Există așadar un dublu standard de calitate a produselor comercializate în UE, iar uneori consumatorii nici nu realizează acest lucru. Potrivit studiului, aflat în a doua etapă, diferențele senzoriale sunt clar vizibile unde există diferențe mari în compoziția produsului. În schimb, atunci când diferențele compoziționale erau mici, experții nu le-au putut percepe, spre exemplu, variații mai mici ale conținutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferențele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.

Ce conține de fapt Coca-Cola

Potrivit cercetării JRC, o sticlă de 250 de ml de Coca-Cola varianta originală poate conține, în funcție de statul de unde este achiziționată, cantități diferite de zahăr și de sirop de glucoză-fructoză. Spre exemplu, în Germania, Estonia, Letonia și Polonia, Coca-Cola conține zahăr. În schimb, în Croația, Ungaria și Slovacia zahărul este complet înlocuit cu sirop de glucoză-fructoză.

În Estonia, Coca-Cola nu este făcută cu apă plată ci direct cu apă carbogazoasă, din compoziție lipsind dioxidul de carbon adăugat ulterior.

Există așadar și mici diferențe în cea ce privește valoarea energetică, astfel că în statele unde se vinde Coca Cola cu sirop în loc de zahăr, valoarea energetică la 100 de gr de produs este de 190 de kJ în loc de 180 de kJ.

În România, conform etichetei, Coca Cola conține apă, zahăr, dioxid de carbon, acidifiant, colorant, arome naturale inclusiv cofeină.

Cum percep consumatorii aceste diferențe

“Doar între produsul polonez și produsul din Letonia se poate observa o diferență semnificativă (din punct de vedere senzorial-n.red.). Produsul din Polonia poate fi considerat mai dulce în comparație cu cel din Letonia. Toate celelalte produse (ES, DK, HR, SK, HU) nu prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește dulceața lor”, se arată în studiul JRC care include și părerea producătorului.

“Coca-Cola Original Taste este disponibil în peste 200 de țări din întreaga lume. Conține același amestec de ingrediente și poate fi îndulcit cu zahăr din trestie, zahăr de sfeclă, îndulcitori din porumb (inclusiv în Statele Unite) sau un amestec dintre acestea. Îndulcitorii nutritivi sunt substituibili deoarece prezintă o compoziție similară, conțin aproape același conținut caloric și sunt, de asemenea, reglementați în mod egal de legislația UE existentă”, este poziția oficială a companiei.

Pepsi Cola se vinde în două variante în UE

O analiză identică a fost realizată de cercetători și pe produsul concurent al Coca Cola, Pepsi Cola, iar aici diferențele apar în ceea ce privește conținutul de gumă arabică. Astfel, cumpărată din Bulgaria, Croația și Slovenia, sticla de 250 de ml de Pepsi conține gumă arabică (E414), un produs natural obținut din secreția  plantei de acacia, ce crește în Sudan. În schimb, în Germania, Letonia, Slovacia și Malta acest ingredient nu există în băutură.

Pepsi Cola conține zahăr în toate statele analizate, dar, ca și în cazul Coca-Cola, există o țară, în Malta, unde nu se foloseste apă plată ci direct apă carbogazoasă. Tot în Malta se pune în Pepsi  direct cofeină, iar aromatizanții sunt naturali și se adaugă separat. În băutura din alte state se folosesc aromatizanți ce conțin cofeină. Astfel, 100 de grame de Pepsi din Malta are doar 169 de kJ, față de peste 180 de kJ în celelalte state. Cea mai mare valoare energetică se regăsește în Pepsi din Germania (189 de kJ), acolo unde băutura are și cea mai mare cantitate de carbohidrați (11 g) la fel ca și zahăr (11g).

În România, Pepsi clasic conține, conform etichetei, apă, zahăr, dioxid de carbon, colorant, acidifiant, arome și cafeină.

“Produsul din Slovacia se remarcă datorită faptului că este mai dulce. În schimb, produsele din Croația și Malta sunt mai puțin dulci. Celelalte produse din celelalte state nu prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește dulceața lor. În ceea ce privește intensitatea gustului general, nu pot fi observate diferențe semnificative între toate produsele”, sunt concluziile reieșite din cercetare.

“Vindem două variante de Pepsi Cola în UE, ambele conținând aceleași ingrediente, la aceleași niveluri și în aceleași proporții, ceea ce înseamnă că, prin design, ambele variante au aceleași caracteristici și aromă distinctivă Pepsi Cola.

Cele două variante sunt identice, cu excepția faptului că una include o cantitate mică de gumă arabă, care ajută la protejarea uleiurilor aromatice de degradare. Motivul pentru cele două variante se datorează aranjamentelor operaționale și ale lanțului de aprovizionare. Variații ușoare în informațiile nutriționale și modul în care sunt declarate ingredientele reflectă practicile locale de fabricație și etichetare.

Băuturile de pe toate piețele conțin aceleași arome, iar specificațiile lor definesc același obiectiv și interval pentru conținutul de zahăr. Observațiile panoului senzorial demonstrează similitudinea intensității gustului pe care ne-am aștepta să o vedem. De asemenea, micile variații de dulceață observate de panou reflectă evoluția normală a percepției de dulceață pe durata de valabilitate și / sau diferențe probabile în condițiile de depozitare a băuturilor eșantion după părăsirea locului de producție”, a explicat producătorul Pepsi, Pepsico.

Fanta- cele mai mari diferențe în funcție de statul în care se vinde

Conform studiului JRC, în statele UE există opt variante distincte de Fanta Orange, iar cea mai frapanta diferență este cea a cantității de suc de portocale din concentrat: în Italia se vinde Fanta cu 12% suc de portocale în timp  ce în Germania cu 4,5%, iar în Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și Lituania procentul este de numai 5%.

Diferențe apar și la îndulcitori,pentru că o sticlă de Fanta poate conține doar zahăr (Belgia), zahăr și înulcitori Acesulfam-K și aspartame (Germania, Olanda), zahăr și îndulcitori ciclamat și saccharin (este un îndulcitor sintetic) (Letonia și Polonia), zahăr și îndulcitorii Acesulfam-K, aspartame, Neohesperidin DC (Estonia), doar sirop de fructoză-glucoză (Bulgaria), sirop de fructoză-glucoză și îndulcitorii ciclamat și saccharin (Cehia și Ungaria).

În România, potrivit etichetei, Fanta are minim 5% concentrație de suc de portocale, zahăr și sirop de fructoză și glucoză.

“Fanta din Bulgaria și Italia este mai puțin dulce și are o culoare galbenă, în Belgia, Olanda, Estonia, Germania culoarea băuturii este tot galbenă, dar este mai dulce, în timp ce în Letonia, Croația, Cehia și Polonia Fanta este la fel de dulce ca în Germania, dar pare mai portocalie.

“Fanta Orange este disponibilă în prezent în mai multe rețete din Uniunea Europeană și din întreaga lume, cu diferențe între rețete, asigurându-ne că îndeplinim preferințele și așteptările consumatorilor locali. Obținem unele ingrediente la nivel local, respectăm reglementările locale și intensificăm eforturile de reducere a zaharurilor adăugate în băuturile noastre. Toate rețetele noastre Fanta Orange conțin suc de portocale și, deși cantitățile de suc variază din motive precum reglementările anterioare, ele rămân în concordanță cu produsele locale comparabile din fiecare țară. Eforturile noastre de reducere a zahărului rămân, de asemenea, o prioritate importantă, deoarece contribuim la angajamentele industriei băuturilor răcoritoare către UE”, este explicația coampaniei.

Concluziile generale ale studiului JRC

• în marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23 % din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită;
• 9 % din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită;
• alte 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită;
• utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autoritățile naționale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înșelătoare interzise în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.

În conformitate cu legislația UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv și ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin rațiuni legitime și obiective.

Citește:

• Noi descoperiri despre dublul standard de calitate a produselor din statele membre. Europarlamentarii insistă pentru noi reglementări