Sectorul chimic contribuie cel mai mult la deficitul balanţei comerciale a României, cu 14 miliarde de euro – consilier de stat

„Sunt peste 40 de companii active în industria chimică (în România – n. r.), industria vopselurilor şi ne dorim ca, din aceste întâlniri pe care le avem, să facem un singur lucru: să diminuăm deficitul de balanţă comercială pe care România îl are în acest moment pe produse chimice, de 14 miliarde de euro. Sectorul chimic este cel mai mare ‘contributor’, să zicem, la deficitul de balanţă comercială şi am putea, prin investiţii şi atragerea de investiţii româneşti sau străine, să diminuăm într-un timp relativ scurt această dependenţă”, a declarat Spătaru, scrie Agerpres.

Reprezentantul Guvernului a adăugat că România va deveni un actor important în infrastructura critică în domeniul semiconductorilor în urma colaborărilor avansate pe care le derulează Politehnica Bucureşti.

„De asemenea, prin colaborarea de creare a celui mai mare centru de cercetare-inovare în domeniul semiconductorilor, România va face parte din infrastructura critică în domeniu. Vom avea 1.000 mp de Clean Room pentru testare şi prototipare de semiconductori, dar vom avea infrastructura unică în Europa pe analiza materialelor care vor fi folosite la noile tehnologii, noile tipuri de semiconductori. De aceea, eu consider că acest sector are capacitatea de dezvoltare, dar cu o singură condiţie – şi aici e discuţia pe care o avem cu Ministerul Cercetării, Digitalizării şi Inovării – ca acea facilitate fiscală pe care o care o avem pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare să fie efectivă. Vorbim de facilitatea fiscală pentru cheltuielile pe Cercetare-Inovare, care din toate discuţiile pe care le-am avut cu mediul de afaceri să poată fi efectiv o facilitate pentru cei care vor investi în acest domeniu”, a spus demnitarul.

Potrivit sursei citate, anul 2024 va fi unul în care poate fi stabilit un plan pe termen lung pentru dezvoltarea României.

„Am avut, săptămâna trecută, ultima întâlnire a comitetului interministerial pentru schimbări climatice în care am prezentat planul pentru o politică extrem de importantă, aşteptată de industrie, care va fi denumită generic ‘Green Deal Industry Plan’. Este planul care vine să contureze o strategie pe termen lung privind direcţiile de dezvoltare, oportunităţile pe care această dezvoltare industrială le are, dar şi direcţiile de finanţare pentru aceste programe. Această strategie va fi bazată pe datele statistice, pe analizele pe care le avem cu mediul de afaceri, dar pe de altă parte vom merge împreună cu celelalte ministere, în special Ministerul Economiei Antreprenoriatului şi Turismului, dar şi Ministerul Energiei, şi vom alinia aceste documente. La Ministerul Economiei, Antreprenoriatul şi Turismului avem strategia pe competitivitate şi strategia industrială a României, care e în dezbatere publică. Am solicitat reprezentanţilor ministerului să amâne decizia de adoptare până când vom avea toate aceste documente aliniate. Ulterior, vom veni cu aceste scheme sectoriale prin care vom transmite un mesaj foarte clar, pentru că România în acest moment este un susţinător al programului de industrializare europeană. Prima etapă va fi la jumătatea lunii mai, când vom avea o conferinţă pe industria chimică şi şi vom semna un Memorandum tocmai pentru a transmite un mesaj direct, pragmatic şi aplicat către Comisia Europeană. N-aţi mai auzit de mult de industria chimică şi de modul în care România poate juca un rol important”, a menţionat Florin Spătaru.

Oficialii din ministere de linie şi instituţii specializate, alături de reprezentanţi ai unor companii participă, marţi, la cea de-a X-a ediţie a conferinţei „România – Strategia dezvoltării”, organizată de publicaţia Bursa.

Printre temele de discuţie propuse de află: Reforma fiscală şi reforma administraţiei publice – condiţii esenţiale pentru o structură suplă a statului român; Absorbţia fondurilor europene – motorul financiar necesar pentru dezvoltarea economiei naţionale; Sistemul financiar-bancar, stâlp al economiei româneşti; Investiţii în inovare-cercetare-dezvoltare pentru plusvaloare şi competitivitate; Energia verde şi România ca hub energetic; Aportul Inteligenţei Artificiale la dezvoltarea economică a ţării; Agricultură sustenabilă sub asediul schimbărilor climatice.