Sectorul energetic are nevoie de investiţii de 22 miliarde de euro în deceniul următor. Energia electrică se va scumpi cu 45%

03 12. 2018
contor_electric_87654345678_61263500

Din cele 22 de miliarde de euro, conform scenariului de modelare pe baza măsurilor preconizate în Plan, 9 miliarde vor merge în reţele, 12 miliarde în centrale electrice şi un milliard în boilere de abur.

În situaţia în care aceste investiţii se vor face, ele trebuie recuperate din preţuri. Creşterea preţurilor va fi mai accentuată decât în scenariul în care sistemul electroenergetic va funcţiona în viitor doar pe baza reglementărilor actuale.

„Având în vedere caracteristicile de modelare aferente scenariului WPM (creștere economică susținută, creșterea consumului de energie electrică și implicit a producției necesare de energie electrică), fluxul investițional aferent centralelor și rețelelor electrice va fi semnificativ superior celui estimat în scenariul WEM, determinând un preț mediu al energiei electrice (înainte de taxe) de 131 EUR/MWh, comparativ cu 108 EUR/MWh (în scenariul WEM)”, se arată în Plan.

WEM este scenariul de modelare pe baza măsurilor actuale iar WPM este scenariul de modelare pe baza măsurilor preconizate.

Citeşte şi:

România merge la Bruxelles cu o ţintă de energie regenerabilă de 27,9% în 2030. Ce va spune Comisia, care are ţintă de 32% la nivelul întregii UE

În baza primului scenariu, în perioada 2020-2030 preţul mediu al energiei electrice, fără taxe, va creşte de la 94 de euro/MWh, în 2020, la 108 euro, în 2030, deci cu 14,8%.

În baza celui de-al doilea scenariu, care ia în calcul măsurile preconizate a fi luate, preţul mediu al energiei electrice, fără taxe, va creşte de la 91 de euro/MWh, în 2020, la 131 euro, în 2030, deci cu 43,9%.

România va transmite Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 Comisiei Europene, la fel ca fiecare ţară membră UE, până la finalul acestui an. Comisia va face recomandări pe marginea lui, atât ţării noastre, cât şi celorlalte. Ulterior, planul va fi revizuit de fiecare ţară, urmând ca varianta finală, cu tot cu recomandările Comisiei, să fie depusă până la finalul anului 2019. Însă, ca o noutate în politica energetică a Bruxelles-ului, Comisia se poate implica în strategia fiecărei ţări în parte, astfel ca ţintele politicii energetice a întrgului continent să fie atinse.