„Întregul sector IT&C într-adevăr producea 6,1% din valoarea adăugată, aceasta fiind şi cifra care circulă în spaţiul public din România (…) această interpretare este, însă, incorectă dacă ne interesează strict contribuţia sectorului IT, fără serviciile de telecomunicaţii şi fără alte activităţi care sunt în mod obişnuit incluse în IT&C, dar care au puţină legătură cu IT-ul. Chiar şi aşa, sectorul IT are un aport important la economia naţională, însă în niciun caz nu vorbim de „6% cu 100 de mii de salariaţi”. Transporturile, construcţiile, comerţul, sectoarele dominate de stat (administraţie publică, sănătate) şi chiar ramuri industriale precum fabricarea alimentelor, băuturilor şi tutunului sunt activităţi mult mai importante din punct de vedere cantitativ pentru economia naţională decât IT-ul”, notează realizatorii cercetării.
Conform analizei, rata de desfiinţare a firmelor în sectorul serviciilor informatice este mult mai volatilă decât în celelalte sectoare, ceea ce poate sugera dificultăţi suplimentare în a rămâne pe piaţă pentru firmele din acest sector. Astfel, în intervalul analizat, doar 38% dintre firmele de servicii informatice înfiinţate în urmă cu cinci ani supravieţuiseră, spre deosebire de 49% pentru construcţii, 50% pentru hoteluri şi restaurante, 55% pentru comerţ, 58% pentru activităţi imobiliare şi 52% pentru ansamblul economiei concurenţiale.
„Analiza datelor pe principalele companii din sector din România ne arată că filialele din România au poziţii marginale în cadrul companiilor multinaţionale. România este un centru de cost al activităţilor cu valoare adăugată mică, în care sunt concentrate activităţi cu complexitate relativ redusă şi o intensitate a capitalului mică în raport cu munca. Astfel, în afară de Ubisoft, a cărei filială românească a atins 3,5% din vânzările grupului în 2019, pentru celelalte nouă grupuri filialele din România cuprinse în analiză reprezintă sub 1% din cifra de afaceri globală. Cumulat, ponderea României în cifra de afaceri a celor 9 grupuri rămâne extrem de modestă: după o relativă creştere înainte de 2017, în ultimii trei ani acest indicator s-a stabilizat la nivelul de 0,27%”, se menţionează în raport.
În ceea ce priveşte productivitatea salariaţilor din sectorul IT, în anul 2019, media anuală a acestui indicator în cele 20 de firme analizate este de 182.000 lei/salariat, majoritatea firmelor încadrându-se între 177.000 – 220.000 lei/salariat. „Acest lucru ne arată că productivitatea aparentă a salariaţilor din cele 20 de companii IT analizate este în realitate comparabilă cu cea a salariaţilor de la fabricile de automobile Dacia şi Ford şi chiar a celor din magazinele Lidl”, arată datele citate.
Potrivit specialiştilor, chiar dacă România este considerată un exportator de servicii care contribuie la îmbunătăţirea balanţei comerciale, o mare parte a sectorului IT este reprezentat de centre de cost, fără putere de decizie, fără autonomie comercială şi fără o ofertă proprie pe piaţă. În acest sens, „înseamnă că în lanţul valoric global României îi revine oricum o parte mică din valoarea adăugată creată de multinaţionalele din sector”.
Rezultatele studiului de specialitate relevă faptul că, în 2019, scutirea de impozit pentru salariaţii din IT reprezenta în jur de 2,6% din totalul veniturilor bugetare din impozitul pe venit şi 0,4% din veniturile bugetare totale (faţă de 0,5% respectiv 0,1% în 2010). Pe total, în ultimii cinci ani (2016 – 2020), statul a subvenţionat indirect sectorul cu aproape trei miliarde de lei prin scutirea de la impozitul pe venit pe salarii.
Studiul „Excepţia care confirmă regula – evoluţii ale sectorului IT din România” a fost realizat Fundaţia Friedrich Ebert România, împreună cu Syndex România.