Sectorul zootehnic primește prin Programului Național de Dezvoltare Rurală 350 de milioane de euro

„În Bugetul PNDR de tranziţie am pus 350 de milioane de euro din 760 de milioane de euro pentru zootehnie. De aici se pot finanţa inclusiv fermele de reproducţie. Noi, în paralel, sigur că negociem şi în Programul Naţional de Rezilienţă şi Relansare (PNRR). Este unul dintre proiectele cu care negociem cu Comisia Europeană, dar nu ştim care va fi rezultatul negocierilor, câte dintre proiecte, pentru că fiecare minister ne-am dus cu mai multe proiecte. Noi avem proiectul pe care îl considerăm principal, cel legat de irigaţii, de gestionarea apei, dar avem şi acea reţea de depozite pentru produse româneşti – şi avem depus şi proiectul privind reproducţia la porci, relansarea creşterii porcului. Sigur, l-am legat şi de eradicarea pestei porcine africane, pentru că nu poţi să te duci să ceri la Comisia Europeană bani pentru reproducţie şi, în acelaşi timp, ţara este plină de pestă porcină africană. În proiect am menţionat că, pe de o parte, vom relansa creşterea porcului prin stimularea reproducţiei în ţară dar, în acelaşi timp, prin înăsprirea regulilor de biosecuritate, ca să reuşim să controlăm această boală. Deci, avem două tentative de finanţare, una prin PNRR, care este în negociere şi cealaltă care este foarte clară în programul naţional de tranziţie unde sunt sume pentru zootehnie: 350 de milioane euro în următorii doi ani”, a menţionat Adrian Oros, la dezbaterea online cu tema „Industria cărnii, între realităţile româneşti şi provocările europene”.

Ministrul Agriculturii a subliniat că bugetul pentru anul acesta a permis să fie continuate toate schemele de sprijin, toate măsurile din bugetul naţional, dar „la o intensitate mai redusă, iar în cazul ajutorului naţional tranzitoriu s-a ajuns undeva la 50-55% din intensitatea de sprijin pentru anul trecut.”

„Împreună cu asociaţiile am decis cum anume să împărţim aceşti bani pe care îi aveam la dispoziţie. Singura modificare pe care am făcut-o – şi care a fost la cererea crescătorilor de bovine – a fost aceea să nu ne mai raportăm la acea dată istorică şi să facem ca banii să ajungă la fermierii care acum au animale în gospodării. De aceea, ajutorul naţional tranzitoriu în cazul bovinelor pare foarte mic, este foarte mic, în schimb restul banilor îi orientăm într-o schemă de sprijin de Covid, în aşa fel încât banii să ajungă la fermieri care acum au numărul de animale real, de acum, nu la data din 2013. Am avut zeci de discuţii cu fermierii care nu erau de acord să dăm banii pe acea dat istorică întrucât, în multe cazuri, unii în 2013 aveau animale mai puţine, iar acum au mai multe şi li se părea mai corect să primească pe numărul real de animale, iar unii, destul de mulţi, nu mai aveau animale, chiar deloc sau aveau animale foarte puţine comparativ cu 2013 şi primeau în continuare acele sume. Fiind bani de la bugetul naţional am găsit această modalitate de a face ca banii să ajungă pe animale reale”, a mai spus Adrian Oros.

Potrivit ministrului, atât în domeniul vegetal, cât şi în cel zootehnic sumele sunt considerabil mai mici decât anul trecut. „Sigur, speranţa mea este ca la rectificare să reuşim să mai mai adăugam nişte sume. Anul trecut am pornit cu un buget mult mai mic şi la ambele rectificări am avut şansa, noi, cei de la Ministerul Agriculturii, să primim sume consistente”, a adăugat Oros.

Ministrul Agriculturii a subliniat că Programul National Strategic va începe efectiv în 2023.

„În această perioadă suntem la ultimele precizări pe care ni le mai cere Comisia privind Programul Naţional de Tranziţie 2021-2022 unde avem 3,2 miliarde euro pentru Pilonul II, pentru aceste măsuri. Am considerat că este corect ca acele priorităţi şi acele nevoi pe care le-am identificat să le prindem în finanţări încă din perioada de tranziţie. De aceea, pentru integrarea producţiei, pentru măsura 4.1 fosta măsură ‘Investiţii în exploataţii agricole’ am alocat 760 milioane de euro pentru perioada de tranziţie şi ca un termen de comparaţie pentru întreaga perioadă 2014-2020, această măsură a fost bugetată cu 840 de milioane”, a explicat oficialul MADR.

Acesta a subliniat că s-a dorit integrarea producţiei la nivel de fermă şi ca să nu mai fie concurenţă între diversele domenii de activitate, în aşa fel încât într-o anumită zonă sau într-un anumit domeniu de activitate care a primit puncte mai multe să meargă majoritatea sumelor. „Am splitat în 7 submăsuri această măsură în aşa fel încât să avem şi pentru sectorul legumicol, şi pentru sectorul vegetal şi pentru sectorul zootehnic, unde avem 299 milioane euro. Şi pentru zona montană, tot în sectorul zootehnic separat, 60 de milioane de euro. Practic, o sumă aproape jumătate din această măsură de investiţii în ferme se duce către acest sector zootehnic. Încercăm să legăm producţia primară de depozitare şi procesare pentru că asta este problema principală. Să încercăm să nu mai exportăm produse primare cu valoare adăugată mică şi să exportăm, dacă este cazul să exportăm hrană procesată – dar în primul rând să ne asigurăm consumul intern”, a mai spus şeful MADR.

În ceea ce priveşte deficitul balanţei la carne pe toate speciile, ministrul Agriculturii a spus că „nu stăm foarte bine, mai ales la carnea de porc”.