În opinia sa, confruntarea economică dintre SUA și China joacă cu siguranță un rol în dezbaterea internațională privind securitatea cibernetică a tehnologiilor 5G produse de companiile chineze. ”Cândva, interdependența facilita cooperarea internațională și globalizarea. În ultimii ani, statele se gândesc mai degrabă la modul de utilizare a distribuției inegale a (inter)dependenței. Aceasta este ceea ce vedem și în dezbaterea 5G” subliniază el. ”În același timp, controlul asupra infrastructurii digitale critice este un instrument eficient de influență politică. Prin urmare, schimbarea percepției (n.n. asupra 5G) se bazează pe preocupări reale de securitate”.
Setul de instrumente pentru securitate 5G adoptat de Comisia Europeană la finalul lunii ianuarie oferă ”un cadru general care trebuie implementat de statele membre”. În aprecierea lui Tim Ruhlig setul de instrumente 5G este „destul de cuprinzător și bun”. Totuși, ”există o serie de aspecte care pot fi interpretate destul de diferit de către statele membre UE”. Rămâne de văzut cum vor fi ele puse în aplicare de fiecare țară, pentru a se putea vedea în ce măsură setul de instrumente 5G va reuși conturarea unei abordări unitare minimale la nivelul UE.
În condițiile în care în procesul de selectare a viitorilor furnizori de echipamente 5G este privit la nivel global fie prin prisma unor criterii fie politice, fie tehnice, iar România cel puțin pare a fi optat până acum mai degrabă pe zona unei abordări politice, Tim Ruhlig subliniază că ”criteriile tehnice pot ajuta la soluționarea problemelor de securitate cibernetică, iar cele politice iau în considerare supradependențele și modul în care ar putea fi utilizate în scopuri geopolitice, ambele necesitând discuții separate și netrebuind să fie amestecate și puse în antiteză”.
Referindu-se la standardele globale în domeniul securității 5G, precum NESAS, expertul suedez preciează că ”criteriile tehnice care sunt discutate pe larg sunt necesare pentru a spori securitatea cibernetică, ele trebuie puse în aplicare”. El conchide că ”cele două preocupări principale privind securitatea cibernetică, sprionajul și sabotajul, nu vor fi rezolvate prin excluderea vânzătorilor”.
Ministerul Transportului, Infrastructurii și Comunicațiilor a lansat la începul lunii august în consultare publică un proiect de lege care va introduce cadrul necesar dezvoltării rețelelor 5G în România. Prezența în cadrul proiectului strict a unor criterii politice a ridicat numeroase semne de întrebare privind modul în care acestea vor fi interpretate, și impactul pe care l-ar avea pe piață eventuala excludere a frunizorilor chinezi de tehnologie.