Securitatea alimentară a Europei, afectată de importurile de mâncare și îngrășăminte din Rusia. România a cumpărat anul trecut de 127,5 milioane de euro

Uniunea Europeană a devenit vulnerabilă în fața Rusiei din cauza importurilor tot mai mari de fertilizanți pentru agricultură și a unor produse agroalimentare, se arată în preambului unui proiect de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind modificarea taxelor vamale aplicabile importurilor de anumite mărfuri originare sau exportate direct sau indirect din Federația Rusă și Republica Belarus.

În 2023, spre exemplu, UE a cumpărat din Federația Rusă 2,9 milioane de tone de produsele agricole cu o valoare de 380 de milioane euro precum și 3,6 milioane de tone de îngrășăminte (uree și fertilizanți pe bază de azot)  în valoare de 1,28 de miliarde de euro, adică peste 25% din importurile totale ale Uniunii

„Importurile de îngrășăminte reflectă în prezent o situație de dependență economică față de Federația Rusă. În plus, importurile de produse agricole în cauză ar putea crea o dependență economică similară și suplimentară față de Federația Rusă, care, în circumstanțele actuale, ar trebui prevenită și redusă pentru a proteja piețele Uniunii și a garanta securitatea alimentară a Uniunii”, se arată în documentul citat potrivit căruia nu există nicio barieră tarifară substanțială care să împiedice aceste mărfuri rusești să intre în UE.

„Importul actual de produse agricole și de îngrășăminte în cauză constituie o dependență de Federația Rusă care, dacă nu este abordată, ar putea afecta securitatea alimentară a Uniunii și, în special în cazul îngrășămintelor, ar putea face Uniunea deosebit de vulnerabilă la eventualele acțiuni coercitive ale Federației Ruse. Importurile de îngrășăminte vizate din Federația Rusă sunt deja în creștere, iar această creștere s-ar putea accelera dacă volume semnificative sunt reorientate către Uniune, având în vedere că Federația Rusă produce volume foarte mari de îngrășăminte vizate. O astfel de creștere potențială a importurilor din Federația Rusă ar perturba piața Uniunii pentru bunurile respective și ar dăuna producătorilor de îngrășăminte azotate din Uniune, care întâmpină dificultăți în a concura cu importurile din Federația Rusă”, se mai arată în expunerea de motive.

„Pentru prea mult timp, industria europeană a îngrășămintelor a fost expusă importurilor la prețuri artificial scăzute din Rusia și Belarus, distorsionând grav piața și subminând concurența loială. În consecință, ponderea Rusiei în importurile UE de îngrășăminte azotate a atins un nivel maxim al ultimilor cinci ani, în timp ce volumul importurilor de uree din Rusia au atins un nivel maxim al ultimilor 10 ani. Propunerea Comisiei Europene privind tarifele este o recunoaștere clară necesitatea urgentă de a egaliza condițiile de concurență și de a garanta că producătorii europeni pot continua să furnizeze îngrășăminte durabile și de înaltă calitate pentru fermierii din întreaga Europă”, a declarat Leo Alders, președinte al Fertilizers Europe, într-un comunicat.

„Facem apel la Consiliu și la Parlamentul European să acorde prioritate acestui dosar, luând în considerare cu fermitate creșterea nivelurilor tarifare la minimum 30 %”, a mai spus acesta.

Ce s-a întâmplat în România. Importurile din Belarus au crescut și am trecut de la excedent la deficit

Potrivit datelor furnizate pentru Economica de Institutul Național de Statistică ( INS), în primele zece luni ale anului (ultimele disponibile), România a importat din Rusia produse agroalimentare în valoare de 127,5 milioane de euro, cu 60% mai puțin față de 2023, și a exportat în valoare de 160,8 milioane de euro, cu 31,8% mai puțin decât în 2023. Avem, așadar un excedent comercial în raport cu Rusia în valoare de 33,3 milioane de euro.

În ceea ce privește achizițiile din Belarus, acestea au crescut în primele zece luni ale lui 2024 cu 10,2% față de 2023, până la 22,4 milioane de euro, în timp ce exporturile s-au diminuat cu 21,8%, până la 17,6 milioane de euro, ceea ce înseamnă că s-a ajuns la un deficit comercial de 4,8 milioane de euro.

În 2023, România a avut excedent comercial în relația cu Belarus, după ce a exportat cu 18,1 milioane de euro mai mult decât a importat.

Din Federația Rusă, cel mai mult am importat, în 2024, îngrășăminte (azotate, potasice etc.),  în total, aproximativ 317.100 de tone în valoare de 108,9 milioane de euro. Cu un an în urmă, importurile de îngrășăminte s-au cifrat 272.145 de tone în valoare de 349,4 milioane de euro, ceea ce înseamnă un plus al importurulor de îngrășăminte de 16,5%.

Într-un an bun, România consumă în jur de 2,5 milioane de tone de îngrășăminte complexe, uree și azotat de amoniu, ceea ce înseamnă că anul trecut, în jur de 13% din cantitatea folosită de fermierii români a provenit din Rusia.

În afară de îngrășăminte, România a mai cumpărat din Rusia, în primele zece luni ale anului trecut, drojdii, apă, făină din cartofi, griș, alte semințe și fructe oleaginoase, ceapă, tutunuri, boabe de cereale altfel procesate, legume păstăi uscate.

Din Belarus, am importat cu făină din cartofi și alcool etilic.

În total, România a cumpărat în primele zece luni ale lui 2024 mâncare și animale vii în valoare 11,5 miliarde de euro, dând cu  3,4% mai mult decât în perioada similară a lui 2023, în timp ce exporturile s-au diminuat cu 11,8% până la 9 miliarde de euro.

Rezultă un deficit comercial de 2,5 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mare decât era în primele zece luni ale lui 2023 și de 1,9 ori mai mare decât deficitul pe întreg 2023.

CE vrea taxe vamale mai mari la importurile rusești