Securitatea energetică a țării nu este negociabilă și susțin independența energetică a acestei țări, să avem energie sigură și ieftină, și să mai terminăm cu toți gărgăunii ăștia – Sebastian Burduja, ministrul Economiei
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2024/12/burduja-fotovoltaice_edited-615x420.jpg)
„Securitatea energetică a țării nu este negociabilă, iar asta înseamnă că se aprinde becul. Noi trebuie să avem suficiente capacități de producție, să putem să acoperim consumul și, mai mult decât atât, să o facem și la un preț cât mai bun. De aceea, hidrocentralele începute, cu grad ridicat de finalizare, cu peste 700 de megawați și stadii între 70% și 98%, proiecte blocate de ani de zile sau poate de decenii, în care statul român a investit miliarde de euro și pe care este dator să le termine, pentru că sunt pentru protecția mediului și pentru societatea civilă. Am fondat două ONG-uri și știu foarte bine rolul societății civile și îl apreciez, dar în același timp, când ai litigii după litigii, orice act administrativ este contestat. Asta duce la blocaje și întârzieri. Când afirmi că pentru un rest de executat de 2% afectezi biodiversitatea dintr-o anumită zonă, sigur, poți să ai dreptate în instanță sau poți să n-ai dreptate în instanță. Dar, așa cum este dreptul unei asociații să acționeze în instanță, este și dreptul statului român și al companiilor din energie să se apere și atunci când o altă instanță dovedește reaua-credință a celui care inițiază aceste litigii. Susțin independența energetică a acestei țări, să se aprindă becul, să avem energie sigură și ieftină și să mai terminăm cu toți gărgăunii ăștia care ne țin blocați de ani de zile și captivi gazului rusesc. Că asta se întâmplă de fapt. Cei care fac aceste jocuri ori au rea-credință, ori sunt idioții utili ai Moscovei și ai celor care țin captivi România și Europa în ghearele șantajiștilor energetici”, a subliniat Burduja.
Potrivit oficialului, până la momentul actual, prin Fondul de modenrizare, România este pe primul loc din Uniunea Europeană la atragerea de bani.
„Apropo de susținerea noastră pentru tranziția energetică, s-a spus că Ministerul Energiei, de fapt, nu înțelege că în cadrul tranziției energetice România are acces la bani din Fondul pentru modernizare. Cine afirmă asta, nu și-a făcut temele. România este campioană la atragerea de bani din Fondul pentru modernizare, numărul unu în Uniunea Europeană. Am atras în mandatul meu 14 miliarde de euro din Fondul pentru modernizare și din PNRR. Vă dau astăzi o veste în premieră: a doua licitație pentru Contracte pentru Diferență la o putere instalată de 3.500 de megawați va fi lansată până la finalul săptămânii viitoare. Anul trecut am avut prima rundă. A fost un mare succes și atunci au fost critici și au fost oameni care au spus că statul român va fi dator vândut acestor producători timp de 15 ani de zile. Ce să vedeți? Licitația a fost ultra-competitivă, prețurile pe care s-a închis licitația au fost cu 20-25% mai mici decât prețurile maxime determinate de experții BERD și alți experți internaționali. România a reușit să semneze contracte pentru 1.000 de megawați eolian și 500 de megawați solar. Acum vom avea o licitație pentru 2.000 de megawați eolian, 1.500 de megawați solar. Cu totul înseamnă șansa României de a avea facturi mai mici, o energie curată și cu siguranță o contribuție la efortul european de decarbonizare”, a spus demnitarul.
În ceea ce privește proiectul Neptun Deep, ministrul de resort a reiterat printre beneficii dublarea anuală a producției de gaz românesc, precum și 20 de miliarde de euro care vor merge către bugetul de stat.
„Astăzi, avem o veste bună de Buna Vestire: duminică, la ora 13:00, a început forajul la Neptun Deep, un proiect strategic, cea mai mare investiție în sectorul energetic românesc, de patru miliarde de euro, 20 de miliarde de euro la bugetul de stat, minimum, dublarea producției de gaz românesc în fiecare an, cu opt-zece miliarde de metri cubi și o contribuție importantă la reducerea sau poate eliminarea dependenței față de gazul rusesc pentru întreaga regiune. Inclusiv acest proiect a fost contestat la fiecare pas. Ultima dată și, cel mai interesant, este un aviz de la Ministerul Culturii invocându-se presupusa existență a unor vestigii antice pe fundul Mării Negre, la sute sau mii de metri adâncime. Acesta este contextul pe care trebuie să-l spunem, chiar dacă nu convine, chiar dacă poate pe unii îi deranjează”, a explicat Sebastian Burduja.
Provocările de pe piața de energie din România și necesarul de investiții din domeniu sunt câteva dintre temele dezbătute, marți, în cadrul celei de-a XIII-a ediții a evenimentului Energy Forum, organizată de DC Media Group.