Şedinţă CGMB: Autobuzele electrice, redenumirea Parcului Herăstrău în Parcul Regele Mihai I şi majorări de capital la companiile municipalităţii

Schimbarea denumirii Parcului Herăstrău în Parcul Regele Mihai I

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, propune schimbarea denumirii Parcului Herăstrău în Parcul Regele Mihai I. Proiectul ar urma să fie introdus pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), scrie News.ro.

Consilierul PNL Cătălin Deaconescu critică propunerea edilului şi îi cere Gabrielei Firea să aibă respect faţă de familia Majestăţii Sale, care este în doliu, şi să retragă proiectul.

„Doamnă Gabriela Firea, lăsaţi-ne Regele să se odihnească în pace! După ce s-a repezit, pe când nici nu era anunţat oficial decesul Regelui, să propună schimbarea denumirii Pieţei Victoria în Piaţa Regele Mihai, după ce ziua a plâns pios la gardurile Palatului Regal, iar seara a râs copios la o comedie la Teatrul Naţional, astăzi doamna Firea ne propune să schimbăm denumirea parcului Herăstrău în parcul Regele Mihai! (…) Doamna Firea, unde eraţi când Regele nostru a fost umilit de regimurile neocomuniste ale PSD? Ce nu aţi înţeles din faptul că familia regală este în doliu? Dacă v-a mai rămas o fărâmă de decenţă, retrageţi acest proiect! Regele şi patria! Doamnă, dacă vreţi sa onoraţi memoria Regelui, faceţi ceva pentru patrie şi pentru bucuresteni! Pentru Regele nostru, din păcate, e prea târziu…”, a scris Cătălin Deaconescu pe pagina sa de Facebook.

Atribuirea denumirii de Bulevardul Regele Mihai I al României unui segment din Şoseaua Kiseleff

În paralel cu propunerea primarului Capitalei, consilierii generali PNL supun dezbaterii în şedinţa CGMB un proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii de Bulevardul Regelui Mihai I unui segment din Şoseaua Kiseleff, între Piaţa Presei şi Arcul de Triumf.

„Regele Mihai a fost, este şi va rămâne unul dintre reperele noastre, o personalitate politică în dreptul căreia istoria se înclină. Se înclină astăzi cu ocazia pierderii şi se îndatorează să-şi aducă omagiul, alături de adevărul nedistorsionat, al unui Rege care şi-a iubit ţara dincolo de frontierele exilului şi dincolo de moarte”, arată consilierii PNL.

Ei susţin că ţara îi este datoare Regelui pentru acţiunile sale care au contribuit la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar Capitala trebuie să îi cinstească memoria aşa cum se cuvine.

„Suntem datori să cinstim memoria unui Rege tânăr care a asigurat acel suflu altfel într-o lume decimată de război şi ulterior într-o lume cenuşie, dominată de ură, de teamă, de fals. (…) România îi este datoare. Pentru România, Regele a fost speranţa. Începând cu anul 1921, a adunat în sine valorile primordiale ale poporului român, iubirea, visele, demnitatea, devenind prin faptele sale şi prin ceea ce a însemnat, un Suveran – model. Capitala ţării este datoare să îi cinstească memoria aşa cum se cuvine”, subliniază PNL.

În ziua în care a fost anunţat decesul Regelui Mihai, respectiv în 5 decembrie, primarul Gabriela Firea a propus ca Piaţa Victoriei să fie redenumită după Majestatea Sa şi a spus că va propune în CGMB un proiect de hotărâre în acest sens.

„A plecat dintre noi, dar spiritul Regelui Mihai va fi în continuare far călăuzitor şi reper moral pentru generaţiile ce vor urma. Dat fiind faptul că viaţa Regelui s-a suprapus, aproape integral, pe veacul scurs de la Marea Unire, şi că toată viaţa a militat fără ostenire pentru unitatea românilor, voi propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti ca Piaţa Victoriei să-i poarte numele”, a scris primarul Capitalei, Gabriela Firea, pe pagina sa de Facebook.

Propunerea sa a fost criticată în spaţiul public, în condiţiile în care în apropierea Pieţei Victoriei există deja o piaţetă numită după rege.

Circul Globus ar putea deveni Circul Metropolitan Bucureşti

Circ & Variete Globus şi-ar putea schimba denumirea în Circul Metropolitan Bucureşti, potrivit unui alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB.

Propunerea a fost făcută de reprezentanţii instituţiei, motivând că în acest fel va fi îmbunătăţită percepţia oamenilor asupra instituţiei.

„Având în vedere tendinţele actuale la nivel european, privind arta circului şi anume, spectacole de circ fără animale sălbatice, este necesară o schimbare în percepţia publicului privitoare la imaginea instituţiei, la mesajul pe care îl va transmite şi, de aceea, propunem schimbarea denumirii din Circ & Variete Globus Bucureşti în Circul Metropolitan Bucureşti. Considerăm că schimbarea denumirii instituţiei va avea ca rezultat îmbunătăţirea percepţiei comunităţii locale asupra instituşiei, în calitatea sa de principal producător instituţional de spectacole de circ şi music hall, dar şi creşterea vizibilităţii instituţiei pe plan internaţional”, se arată în nota de fundamentare ataşată la proiect.

De asemenea, prin proiectul de hotărâre ar urma să fie modificată şi organigrama instituţiei, prin schimbarea denumirilor unor compartimente şi suplimentarea sau reducerea numărului de angajaţi în unele dintre acestea, însă cu menţinerea numărului total de posturi actual, respectiv 210.

Primăria Capitalei vrea să cumpere fostul cinema Lumina cu 1,6 milioane de euro

Primăria Capitalei vrea să cumpere fostul cinema Lumina, oferind actualului proprietar suma de 1,6 milioane de euro din bugetul local, după rectificarea bugetară. Imobilul ar urma să intre, apoi, în administrarea Teatrului Ion Creangă.

Fostul cinema Lumina se află pe Bulevardul Regina Elisabeta nr. 32, Sector 5 şi are o suprafaţă în teren de 498 de metri pătraţi şi suprafaţă totală utilă de 791,29 de metri pătraţi, fiind construit în 1926.

Municipalitatea explică, în expunerea de motive, că instituţiile de cultură şi cele de spectacole nu au suficiente spaţii pentru desfăşurarea activităţilor, dând exemplu Muzeul Naţional al Literaturii Române, care funcţionează cu jumătate din colecţiile sale într-un sediu cu jumătate din suprafaţa celui pierdut în instanţă, precum şi Teatrul Dramaturgilor Români, Teatrul Stela Popescu, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Mic sau Casa Artelor Dinu Lipatti.

„Odată cu relocarea sediului Primăriei Municipiului Bucureşti în imobilul monument istoric din Bd. Rregina Elisabeta nr. 47, a reorganizării unor activităţi existente şi a înfiinţării de companii municipale, în condiţiile existenţei unui deficit de spaţii necesare desfăşurării activităţilor culturale, în ultimul an a crescut drastic necesarul de spaţii specializate pentru activităţi de culturi şi adinistrative”, spune Primăria Capitalei.

O comisie care să facă o selecţie a imobilelor aflate spre vânzare pe piaţa liberă ce ar putea fi folosite pentru înfiinţarea sau extinderea unor muzee sau pentru sedii ale unor instituţii publice şi companii municipale a fost înfiinţată, spune PMB, iar în urma prezentării unei oferte de către societatea ESPACO INVESTMENT SRL pentru cinema Lumina, s-a făcut o evaluare şi s-a decis, astfel, că preţul final pentru achiziţia imobilului este de 1,6 milioane de euro, de la bugetul local. Municipalitatea precizează că banii vor fi, de fapt, redirecţionaţi de la un alt proiect, nefiind folosiţi până în prezent.

Majorări de capital de peste 272 de milioane de lei la companiile municipale, pentru cumpărarea a 600 de ecrane LED outdoor, maşini 4×4, diverse echipamente şi utilaje şi un studiu de fezabilitate pentru construirea unui acvariu

Un alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB se referă la majorarea capitalului social cu peste 272 de milioane de lei de la bugetul local la 18 dintre companiile municipale, banii urmând să fie folosiţi pentru achiziţionarea de diverse echipamente, mijloace de transport, autovehicule 4×4, aparatură performantă, utilaje, sute de ecrane LED ce vor fi montate prin oraş, dar şi pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui acvariu.

Majorările de capital ar uma să se facă, astfel, la companiile municipale Dezvoltare Durabilă (cu 15 milioane lei), Consolidări (17,23 milioane lei), Străzi, Poduri şi Pasaje (50,13 milioane de lei), Parking (20 de milioane de lei), Managementul Traficului (3,87 milioane de lei), Parcuri şi Grădini (10 milioane de lei), Agrement (1,16 milioane de lei), Tehnologia Informaţiei (3,57 milioane de lei), Publicitate şi Afişaj (9,6 milioane de lei), Pază şi Securitate (11,2 milioane de lei), Iluminat Public (5,51 milioane de lei), Imobiliara (56,78 milioane de lei), Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde (9,631 milioane de lei), Protecţie Civilă şi Voluntariat (11,36 milioane de lei), Eco Igienizare (6 milioane de lei), Trustul de Clădiri Metropolitane (25,24 milioane de lei), Service Ciclop (9,96 milioane de lei) şi Medicala (6 milioane de lei).

Cu noua majorare de capital, compania municipală Dezvoltare Durabilă ar avea un capital social de peste 18,3 milioane de lei, Consolidări – 36,7 milioane de lei, Străzi, Poduri şi Pasaje – 70,13 milioane de lei, Parking – 24 de milioane de lei, Managementul Traficului – aproape 15 milioane de lei, Parcuri şi Grădini – 30,12 milioane de lei, Agrement – aproape 1,5 milioane de lei, Tehnologia Informaţiei – 4,65 de milioane de lei, Publicitate şi Afişaj – 10,2 milioane de lei, Pază şi Securitate – 18,24 de milioane de lei, Iluminat Public – 9,9 milioane de lei, Imobiliara – 57,13 milioane de lei, Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde – peste 13,92 milioane de lei, Protecţie Civilă şi Voluntariat – 19,5 milioane de lei, Eco Igienizare – 10,43 milioane de lei, Trustul de Clădiri Metropolitane – 13,24 milioane de lei, Service Ciclop – 11,57 milioane de lei) şi Medicala – 6 milioane de lei.

Compania Municipală Dezvoltare Durabilă SA îşi propune să cumpere, cu această majorare de capital, un spaţiu pentru sediu sau să amenajeze şi să utileze unul, în timp ce Compania Municipală Consolidări SA intenţionează să cumpere birouri, dormitoare, duşuri, bucătării, toalete, panouri, garduri şi schele pentru şantier şi autoutilitare.

Compania Municipală Managementul Traficului SA vrea să cumpere diverse sisteme şi aparate, echipamente industrale, pachet de licenţă software, aparate de sudură, semiremorcă sau autoutilitare.

La rândul ei, Compania Municipală Parcuri şi Grădini SA vrea să cumpere tomograf pentru arbori, tractoare, generatoare, ateliere mecanice mobile, remorci, drujbe şi alte unelte. De altfel, Compania Municipală Agrement SA vrea să aloce 850.000 de lei pentru realizarea unui studi de fezabilitate în vederea construirii unui acvariu, pe lângă achiziţia de caculatoare, telefoane şi licenţe pentru windows, office şi antivirus. Compania Municipală Tehnologia Informaţiei ar urma să folosească majorarea de capital pentru achiziţionarea de echipamente hardware, licenţe, mobilier, echipamente de telecomunicaţii, videoproiectoare, autoutilitare, două autoturisme 4×4, patru autoturisme berlină şi staţii de emisie-recepţie.

În ceea ce priveşte Compania Municipală Publicitate şi Afişaj, aceasta ar urma să cheltuie 8,76 de milioane de lei pe 600 de ecrane LED outdoor modular cu suport (1 buc. – 14.600 de lei), două autoturisme, autoutilitare, sisteme software grafică şi aparate foto profesionale.

Compania Municipală Protecţie Civilă şi Voluntariat va investi într-un teren pentru centrul de instruire de 4,7 hectare (3,6 milioane de lei), o clădire pentru cursuri (5 milioane de lei), o sală pentru pregătirea fizică (1,6 milioane de lei), precum şi infrastructura necesară (1,04 milioane de lei). De asemenea, banii din majorarea de capital social la Compania Eco Igienizare vor fi folosiţi, printre altele, pentru cumpărarea a 26 de maşini Dacia Dokker, alte două Duster, 16 Dacia Logan şi 12 autoutilitare Volksvagen T6, preum şi opt computere portabile, un microbuz, şase freze pentru zăpadă, patru sisteme de supraveghere, şase aparate de spălat cu presiune şi cinci maşini de spălat.

CGMB a aprobat, în 11 aprilie, înfiinţarea următoarelor firme: Compania Municipală Tehnologia Informaţiei Bucureşti SA, Compania Municipală Sport Pentru Toţi SA, Compania Municipală Managementul Transportului Bucureşti SA, Compania Municipală Publicitate şi Afişaj Bucureşti SA, Compania Municipală Pază şi Securitate Bucureşti SA, Compania Municipală Iluminat Public Bucureşti SA, Compania Municipală Imobiliară Bucureşti SA, Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA, Compania Municipală Protecţie Civică şi Voluntariat Bucureşti SA şi Compania Municipală Eco Igienizare Bucureşti SA.

Consilierii au aprobat, în şedinţa de consiliu din 29 martie, înfiinţarea firmelor: Compania Municipală Dezvoltare Durabilă Bucureşti SA, Compania Municipală Energetică Bucureşti SA, Compania Municipală Consolidări SA, Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA, Compania Municipală Parking Bucureşti SA, Compania Municipală Managementul Traficului Bucureşti SA, Compania Municipală Medicală Bucureşti SA, Compania Municipală Turistică Bucureşti SA, Compania Municipală Parcuri şi Grădini Bucureşti SA şi Compania Municipală Agrement Bucureşti SA.

De asemenea, proiectul privind înfiinţarea Trustului de Clădiri Metropolitane Bucureşti SA a fost aprobat în şedinţa CGMB din 30 ianuarie.

Firmele Primăriei Capitalei au ca acţionar majoritar Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Acestea au ca activităţi dispecerizarea transportului de persoane în regim de taxi, producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, servicii în tehnologia informaţiilor, promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, administrarea parcurilor şi grădinilor publice, administrarea spaţiilor publicitare, întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, consolidarea clădirilor cu risc seismic, coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei, gestionarea fondul imobiliar al oraşului, administrarea drumurilor, administrarea parcărilor publice, managementul sistemelor integrate de trafic, precum şi activităţi de voluntariat, construcţia de locuinţe sociale şi activităţi de dezinsecţie şi deratizare.

Primăria Capitalei a desfăşurat un târg de joburi pentru a angaja în aceste firme, la sfârşitul lunii trecute, municipalitatea anunţând că peste 20.000 şi-au depus CV-urile. Edilul spunea atunci că este în căutarea unor „oameni competenţi” – atât cu studii superioare, cât şi cu studii medii şi că înfiinţarea Holdingului Municipal – care cuprinde 22 de societăţi – reprezintă viziunea ei despre administraţie.

Achiziţionarea a 42 dintre cele 100 de autobuze electrice promise

Primăria Capitalei va achiziţiona, într-o primă etapă, 42 dintre cele 100 de autobuze electrice, „cu costuri minime şi fără investiţii şi avize suplimentare”, pentru zona centrală a Bucureştiului, potrivit unui proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice, studiu de fezabilitate, pentru introducerea de autobuze electrice în sistemul de transport public, aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Potrivit proiectului de hotărâre, în urma procedurii de achiziţie desfăşurată de RATB şi a elaborării documentaţiei tehnico-economice pentru introducerea de autobuze electrice în sistemul de transport public, Regia a încheiat un contract cu societatea comercială SC FIATEST SRL în 18 septembrie.

„Din analiza documentaţiei tehnico-economice (studiu de fezabilitate) şi a recomandărilor prezentate, prima etapă poate fi sustenabilă din toate punctele de vedere – achiziţionarea a 42 de autobuze electrice cu costuri minime şi fără investiţii şi avize suplimentare. În vederea realizării măsurilor din Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului în municipiuul Bucurelti, precum şi a celor din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov, Direcţia Generală Infrastructură şi Servicii Publice – Direcţia Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei consideră că aplicarea etapei I poate fi implementată pe trasee din zona centrală a municipiului Bucureşti, trasee care pot fi identificate în urma realizării unui studiu de trafic / circulaţie”, se arată în proiect.

Consilierii generali şi-au dat acordul de principiu pentru achiziţionarea a 100 de autobuze electrice în şedinţa din 30 iunie, proiectul de hotărâre fiind adoptat în unanimitate.

Autobuzele vor avea podeaua total coborâtă şi vor fi dotate cu instalaţie de ventilaţie, aer condiţionat şi încălzire, precum şi cu facilităţi pentru accesul persoanelor cu handicap. Vor avea, de asemenea, un sistem de infotainment, un sistem de taxare pentru carduri contactless, precum şi wifi şi sisteme de supraveghere video şi de numărare a călătorilor.

Autonomia autobuzelor electrice între două încărcări va fi de minim 250 de kilometri parcurşi în condiţii specifice Capitalei, un parcurs suficient pentru o zi de circulaţie, şi este solicitată o garanţie de minim 8 ani sau minim 480.000 de kilometri pentru autobuze şi de opt ani pentru infrastructura de încărcare.

Potrivit sudiului realizat de RATB, în prima etapă va fi introdus un număr redus de linii în zona centrală, cu utilizarea depourilor de troleibuze deja existente, urmând ca în etapa a doua numărul de autobuze electrice să fie suplimentat, dar cu realizarea unor investiţii pentru modernizarea depourilor existente, respectiv depoul Titan de tramvaie, depoul mixt de tramvaie-troleibuze de la Bucureştii Noi, depoul Vatra Luminoasă şi depoul Victoria, precum şi construirea unuia nou, mixt, pentru autobuze şi troleibuze, cu 200 de locuri şi amenajarea a două autobaze care în prezent sunt dotate cu autobuze Diesel.

Municipalitatea explică faptul că, prin înlocuirea autobuzelor Diesel cu cele electrice se vor reduce noxele în centrul Capitalei, pentru că nu emit poluanţi. De asemenea, autobuzele electrice sunt silenţioase, fără şocuri la demaraj şi la frânare şi reduc zgomotul şi vibraţiile în zona centrală.

„Autobuzele electrice nu emit poluanţi şi au costuri reduse de exploatare şi întreţinere. Pentru că nu au emisii poluante, utilizarea autobuzelor electrice poate reduce poluarea aerului în mediul urban. Asta este o mare îngrijorare şi preocupare în marile oraşe. Modelele electrice oferă un mers mai liniştit şi mai silenţios şi le fac populare pentru călători”, argumentează municipalitatea.

Parcul Gării de Nord, preluat în administrarea CGMB pentru construirea unei parcări subterane

Consilierii generali vor supune votului şi un proiect de hotărâre privind preluarea în administrarea CGMB a Parcului Gării de Nord, în vederea construirii unei parcări subterane.

Parcul Gării de Nord are 15.580 de metri pătraţi şi se află în prezent în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1. Municipalitatea argumentează necesitatea preluării la Primăria Capitalei prin faptul că parcul face obiectul unei investiţii, pentru realizarea parcării subterane Gara de Nord.

„Realizarea Parcajului subteran Gara de Nord va avea implicaţii asupra fluidizării traficului prin scăderea duratei totale de deplasare datorată scăderii de căutare a unui loc de parcare şi eliberarea trotuarelor şi a primei benzi de circulaţie”, se arată în proiectul de hotărâre.

Primăria Capitalei promite, astfel, noi locuri de parcare pentru cei care locuiesc în zonă şi pentru cei care au frecvent drumuri la Gara de Nord şi spune că va creşte siguranţa circulaţiei pietonale prin eliberarea trotuarelor de maşinile parcate neregulamentar.

Taxa pentru promovarea turistică a Capitalei în 2018

Taxa pentru promovarea turistică a municipiului Bucureşti în 2018 se va calcula la fel ca în anii trecuţi, prin aplicarea cotei de 1% la venitul din cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB.

Taxa specială pentru promovarea turistică a municipiului Bucureşti pentru anul 2018 se calculează prin aplicarea cotei de 1% la venitul din cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, valoare care nu include TVA, potrivit proiectului de hotărâre.

Prin instituirea taxei speciale se urmăreşte creşterea numărului de turişti în Bucureşti, a duratei de şedere a turiştilor, a veniturilor obţinute din turism şi introducerea Capitalei pe harta destinaţiilor de tip „city break” a UE.

Astfel, taxa se va încasa de către hotel, hotel-apartament, motel sau pensiune turistică odată cu luarea în evidenţă a persoanelor cazate şi va fi depusă la bugetul local al sectorului în care îşi desfăşoară activitatea până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat această taxă.

De asemenea, potrivit proiectului de hotărâre, unitatea de cazare are obligaţia de a depune lunar o declaraţie-decont la Direcţia de Impozite şi Taxe Locale a sectorului în raza căreia este situată respectiva unitate, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa.

Sumele încasate cu titlu de taxă specială vor fi evidenţiate într-un cont distinct, potrivit proiectului.

În cazul în care depunerea declaraţiilor-decont nu se va face la timp, unitatea va fi sancţionată cu o amendă de la 70 de lei la 279 de lei, iar nedepunerea lor se pedepseşte cu amendă de la 279 de lei la 696 de lei. Pentru persoanele juridice, amenda este cu 300 la sută mai mare.

Taxa specială de 1% pentru promovarea turistică a Bucureştiului se va folosi pentru susţinerea de evenimente care pot genera creşterea numărului de turişti în Capitală, organizarea sau participarea la târguri şi conferinţe, realizarea de campanii publicitare, promovarea atracţiilor, evenimentelor şi obiectivelor turistice din Bucureşti prin intermediul centrelor de informare turistică, mediul online şi social media, se mai arată în proiect.

Studiu de fezabilitate pentru restaurarea şi cosolidarea Muzeului Gheroghe Tăttărescu, în valoare de peste 17 milioane de lei de la bugetul local

Un alt proiect supus dezbaterii în şedinţa de marţi a consilierilor prevede aprobarea studiului de fezabilitate privind consolidarea, restaurarea şi conservarea Muzeului Gheroghe Tăttărescu, proiect ce ar costa peste 17 milioane de lei şi ar dura un an de la data transmiterii Ordinului de începere a lucrărilor.

„Oportunitatea investiţiei: consolidarea, restaurarea, conservarea şi modernizarea Muzeului Gheorghe Tăttărescu, astfel încât să se facă posibilă reintegrarea imobilului în circuitul turistic, muzeal, cultural în scopul accesării fondurilor europene prin Axa prioritară – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Muzeul Gheorghe Tăttărescu funcţionează ca filială a Muzeului Municipiului Bucureşti şi este amenajat în casa în care a trăit artistul Gheorghe Tăttărescu, întemeietor al Şcolii de Arte Frumoase din Capitală. Clădirea a fost construită la începutul secolului al XIX de Dimitrie Popescu, pe fosta uliţă Belvedere, actuală strada Domniţa Anastasia nr. 7.

Casa a fost locuinţă şi atelier pentru artist şi pentru elevii săi, iar în 1951, în urma donaţiei nepoatei pictorului, Georgeta Wertheimer, aceasta a devenit muzeul memorial, fiind declarată monument istoric.

Muzeul a adăpostit o colecţie de picturi, grafică, mobilier de epocă şi obiecte personale, iar la eta a fost amenajat atelierul artistului, cu pânze şi o galerie de portrete.

Retificare bugetară – aproape 100 de milioane de lei de la ASSMB, peste 32 de milioane de lei de la DGASMB şi aproape 18 milioane de lei de la teatrele municipalităţii, întorşi la buget

O nouă rectificare bugetară va fi supusă dezbaterii în şedinţa de marţi a CGMB, urmând ca, dacă se aprobă, la bugetul local să se întoarcă sumele ce nu au putut fi folosită în acest an, respectiv aproape 100 de milioane de la Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB), peste 32 de milioane de lei de Diregţia Generală de Asistenţă Socială (DGASMB) şi aproape 18 milioane de lei de la teatrele de municipalităţii.

Astfel, bugetul Bibliotecii Metropolitane va scădea cu 640.000 de lei, al Muzeului Naţional al Literaturii Române cu 347.000 de lei, în timp ce bugetul Operei Comice pentru Copii va scădea cu aproximativ 1 milion de lei. În acelaşi timp, Teatrul Bulanda va primi în plus 145.000 de lei, iar celalate teatre vor renunţa la sume de bani din bugete într-un total de aproape 18 milioane de lei. De asemenea, bugetul Circului Globus pe anul acesta se va reduce cu 1,7 milioane de lei, al Şcolii de Artă cu 189.000 de lei, al CREART cu 1,4 milioane de lei, al ARCUB cu 4,3 milioane de lei, iar al Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic cu 16,9 milioane de lei.

În plus, Universitatea Dalles va renunţa la 689.000 de lei, iar Centrul de Protecţie a Plantelor, la 33.000 de lei.

Bugetul DGASMB va fi redus cu 32 de milioane de lei, al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor cu 251.000 de lei, al Poliţiei Locale cu 11,8 milioane de lei, iar al Administraţiei Fondului Imobiliar cu 4,2 milioane de lei. Administraţia Străzilor va avea în minus peste 1 milion de lei, Adminsitraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane – 4,6 milioane de lei, Administraţia Grădina Zoologică – 1,2 milioane de lei, ASPA – 2,7 milioane de lei, iar Administraţia Municipală pentru Consolidare Clădiri – aproape 13 milioane de lei. Bugetul Centrului pentru Seniori se suplimentează, însă, cu 926.000 de lei.

Alte direcţii din PMP propun diminuarea bugetului, pe activitate proprie, cu 201 milioane de lei.