Şedinţă CGMB: taxă de acces în Centru, parcări mai scumpe, maşinile vechi scoase din circulaţie. Cele mai importante proiecte

Planul Integrat de Calitate a Aerului 2018-2022: parcare cu plată în zona centrală, promovarea transportului în comun, Centura verde, troleibuze, autobuze şi tramvaie electrice

„În Capitală, traficul rutier este principalul responsabil de emisiile de NOx şi benzen, şi contribuie în jur de 50 la sută şi la emisiile de PM10 şi PM2,5. Încălzirea rezidenţială este cauza a peste 40 la sută din emisiile de particule, această acivitate având contribuţii semnificative şi la emisiile celorolalţi poluanţi. Operatorii industriali au o contribuţie importantă şi la emisiile de NOx – 25,5 la sută din total, trei sferturi din acest procent având drept cauză arderea combustibililor în instalaţiile mari de ardere ale CET-urilor (gaze naturale)”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi, scrie News.ro.

Planul propune măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier: limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a Capitalei, salubrizarea mai eficientă străzilor, promovarea, îmbunătăţirea şi extinderea transportului public, eliminarea autovehiculelor vechi din circulaţie, continuarea implementării prioiectelor majore de infrastructură. De asemenea, pentru reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul rezidenţial, se doreşte reabilitarea reţelelor de distribuţie a energiei termice şi continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe.

În ceea ce priveşte reducere emisiilor din traficul rutier prin îmbunătăţirea calităţii transportului public, Planul arată că a fost luată în considerare modernizarea facilităţilor de utilizare a metroului prin implementarea unui nou sistem de taxare cu card contactless, care să fie compatibil cu sistemul de taxare al RATB. Se mai urmăreşte şi modernizarea sistemului de ventilaţie a staţiilor, modernizarea căii de rulare şi a instalaţiilor de pe tunel, precum şi construirea de noi accese în staţiile de metrou şi achiziţia de trenuri noi.

De asemenea, RATB are ca măsuri îmbunătăţirea parcului de autovehicule prin achiziţionarea a 100 de troleibuze pentru liniile 66, 70, 79, 85 şi 90 gestionate de depoul Vatra Luminoasă, şi pentru liniile 61, 62, 69, 91 şi 93 gestionate de depul Bujoreni, prin achiziţionarea a 100 de tramvaie pentru liniile 1, 21, 32 şi 41, precum şi a 400 de autobuze noi.

Primăria Capitalei urmăreşte, conform documentului, să fluidizeze traficul prin semaforizarea, în primă etapă a 59 de intersecţii de pe Şoseaua Colentina, Bd. Camil Ressu, Bd. Tehodor Pallady, Calea 13 septembrie, Prelungirea Ghencea, Calea Griviţei, Bd. Bucureştii Noi, Şoseaua Giurgiului, urmând ca apoi sistemul să fie extins pentru încă 101 intersecţii.

„Se consideră o reducere de 5 la sută a emisiilor din gazele de eşapament, datorită creşterii vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale, coroborată cu reducerea timpilor de aşteptare la semafoare. Este necesară finalizarea tuturor proiectelor majore. Sunt, de asemenea, necesare măsurile de limitare a traficului, pentru ca această măsură să nu aibă efectul secundar de creştere a traficului”, scrie în proiect. Costul ce îi revine Administraţiei Străzilor este de peste 62,6 milioane de lei.

Pe lângă acest lucru, vor fi reabilitaţi 93 de kilometri pe arterele principale, secundare şi intersecţii din toată Capitala, cu un cost de peste 80 de milioane de lei.

În Planul Integrat de Calitate a Aerului 2018-2022 se vorbeşte şi despre prelungirea reţelei de metrou cu 23 de kilometri prin extinderea Magistralei 4 pe secţiunea Parc Bazilescu – Străuleşti, finalizarea lucrărilor pe secţiunea Râul doamnei – Eroilor din Magistrala 5 şi construcţia Magistralei 6 1 mai – Otopeni, proiect cu dată de finalizare în 2022.

Au fost cuprinse în proiect şi construcţia staţiilor intermodale în punctele de acces în oraş, respectiv parcările de tip park&ride, pentru început la staţia de metrou Străuleşti – Magistrala 4 realizată de Metrorex, apoi alte trei noi parcări în zona Patenlimon Vergului, la capătul tramvaielor 14 şi 55), Prelungirea Ghencea – Domneşti, la viitorul terminal intermodal de pe DNCB Domneşti, şi în zona Şoseaua Berceni, la staţia de metrou Dimitrie Leonida, toate făcute de Primăria Capitalei.

În zona centrală a Capitalei se va introduce plata obligatorie a parcărilor publice, iar staţionarea neregulamentară va fi sancţionată, se arată în proiect. Vor fi 35.000 de locuri de parcare, iar specialiştii preconizează o reducere a traficului mediu zilnic al autoturismelor de 40 la sută în centru şi de 25 la sută pe inelul ce delimitează perimetrul zonei centrale.

Tot în centrul Bucureştiului, va exista „linia verde” de transport public, care să lege zonele de interes administrativ-instituţionale, precum primăriile, Parlamentul, staţiile de metrou, parcările subterane.

Pistele de biciclete pe cele patru trasee (traseu 1 – Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – strada Nicolae Caranfil – Sos. Pipera – strada Alexandru Şerbănescu – Bd. Aerogării – DN1 – Piaţa Presei Libere – Sos. Kiseleff – Bd. Constantin Prezan, traseu 2 – Piaţa Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Şos. Ştefan cel Mare – Şos. Mihai Bravu, traseul 3 – Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenţei – Bd. Naţiunile Unite şi traseul 4 – Piaţa Libertăţii – Piaţa Constituţiei – Bd Unirii – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Naţional), voucherele pentru achiziţionarea de biciclete şi benzile unice pentru transportul public şi pentru vehiculele de intervenţie, sunt proiecte incluse, de asemenea, în proiect.

Primăria Capitalei plănuieşte să reabiliteze centralele termice ale RADET prin modernizarea lor cu cazane cu arzătoare cu emisii reduse de poluanţi în Sectorul 1 (CT Amzei, CT Ştirbei Vodă, CT Luterană, CT Rosetti, CT 18A, CT Floreasca), în Sectorul 3 (CT Direcţie), în Sectorul 4 (CT Garaj, CT Bucur) şi în Sectorul 5 (CT Caporal Bălan şi CT Depou Ferentari), să reabiliteze reţelele de distribuţie primară pentru o lungime de 250,7 (56,19 de km pentru magistrala I Sud, 34,79 de km pentru magistrala II Sud, 28,41 km pentru magistrala III Sud, 32,25 de km pentru magistrala II-III Grozăveşti, 21,42 de km pentru magistrala V Grozăveşti, 15,69 de km pentru magistrala I-III Vest, 16,95 de km pentru magistrala Progresul-Berceni şi magistrala Progresul-Ferentari.

RADET va trebui să plătească peste 23 de milioane de lei.

„Pentru îmbunătăţirea calităţii şi suprafeţei spaţiilor verzi la nivelul Capitalei, se preconizează efectuarea lucrărilor suplimentare de înierbare, plantare de arbori şi arbuşti, extinderea sistemului de irigaţii şi realizarea de programe de udare sistematică pentru 308 hectare de spaţii verzi publice”, mai scrie în proiect.

De asemenea, în Plan este cuprins şi proiectul Centurii verzi, iar pe lângă acesta, s-a stabilit şi un set de măsuri care se referă la activităţile de construcţii, respectiv gestionarea salubrizării şantierelor, elaborarea unui ghid de bune practici pentru managementul calităţii aerului în perimetrele şantierelor de construcţii, elaborarea unui plan de calitatea aerului la nivelul fiecărul şantier ce urmează să fie deschis şi crearea site-ului web şantiere de construcţii.

Primăria Capitalei ar putea aproba tarifele de exploatare a parcărilor din Bucureşti. Acestea pot ajunge la 10 lei pe oră

Primăria Capitalei ar putea aproba tarifele de exploatare a parcărilor din Bucureşti, tarife care pot ajunge la 10 lei pe oră, cu TVA, în Zona 0 a Bucureştiului, potrivit unui proiect de hotărâre care urmează să fie analizat joi în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

În prezent, parcările publice din Capitală au un tarif de 1,5 lei pe oră.

Tariful aplicabil pentru Zona 0 a Capitalei ar putea fi de 10 lei/oră, cu TVA, tarif unic, de luni până duminică, tarif ce permite doar utilizarea unui loc de parcare, fără rezervarea sau nominalizarea locului de parcare. Parcarea este limitată la o durată de maximum 2 ore, iar după expirare se va aplica o suprataxare cu dublul tarifului iniţial.

Tariful va fi de 10 lei pe oră, plus TVA, 24 de ore din 24, 30 de zile pe lună, pentru unităţile hoteliere, complexe comerciale, săli de spectacole, baze sportive. Pentru riverani, tariful ar fi de 120 de lei pe lună, cu TVA.

Zona 0 cuprinde locurile de parcare special amenajate în patru zone, potrivit proiectului.

Prima zonă este cea a parcajului subteran Intercontinetal (N. Bălcescu – C.A. Rosetti – D. Gerota – J. L. Calderon – T. Arghezi – Carol I).

A doua zonă este cea a parcajului subteran din Piaţa Unversităţii (N. Bălcescu – I. Câmpineanu – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – I. C. Brătianu).

A treia zonă este cea a parcajului suprateran Cocor (I. C. Brătianu – Sf. Vineri – Calea Moşilor – H. Botev – C. Coposu).

A patra zonă este cea a parcajului suprateran Unirea (C. Coposu – M. Basarab – Mircea Vodă – Unirii – Brătianu).

În Zona 1 a Capitalei (Piaţa Victoriei – Iancu de Hunedoara – Polonă – Şincai – Mărăşeşti – Berzei – Buzeşti), tariful este de 5 lei pe oră, cu TVA, în intervalul 06.01 – 18.00, şi de 2,5 lei pe oră în intervalul 18.01 – 06.00.

În Zona 2 (aflată între Zona 1 şi limita oraşului), tarifele sunt de 2,5 lei/oră în intervalul 06.01 – 18.00, şi de 1,5 lei pe oră în intervalul 18.01 – 06.00.

Bani pentru copiii cu vârste între 7 şi 16 ani care au nevoie de aparat ortodontic

Un alt proiect propus de un bucureştean în campania „Propune pentru Bucureşti” se află pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de joi şi propune oferirea unei sume de 750 de lei elevilor de până în 16 ani din şcolile din Capitală pentru a-şi pune aparat dentar. Pentru copiii care au nevoie de proteze ortodontice pe ambele arcade, suma este dublă. Banii vor fi alocaţi la recomandarea unui medic specialist sau primar ortodont, iar aplicarea aparartului ortodontic se va face la Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială ”Prof. Dr. Dan Theodorescu”, prin care se derulează proiectul.

Pentru înscrierea în proiect, părintele sau reprezentantul legal al elevului trebuie să depună la sediul ASSMB un dosar care să cuprindă o cerere tip, acordul pentru fotografierea dinţilor copilului înainte şi după, copii ale certificatului de naştere, actelor de identitate, precum şi consimţământul părintelui sau reprezentantului legal al copilului privind aplicarea aparatului dentar şi un document tip eliberat de un medic de la Spitalul Dr. Dan Theodorescu.

Bugetul alocat proiectului este de aproape 200.000 de euro, respectiv 925.500 de lei. Proiectul va fi implementat în perioada 17 septembrie 2018 – 17 septembrie 2018 şi a fost inclus pe ordinea de zi a CGMB după ce a fost propus în cadrul campaniei „Propune pentru Bucureşti!”.

Documentele anexate proiectului CGMB arată că un studiu naţional realizat în anul 2013, care a inclus 6.786 de elevi din şapte oraşe din România, inclusiv Bucureştiul, arată că la copiii cu vârste între 6 şi 11 ani peste 75% dintre dinţii temporari şi 39% dintre dinţii definitivi sunt afectaţi de carii.

Acelaşi documente invocă un studiu realizat în perioada aprilie-mai 2013 în şapte oraşe din România care arată că 56% dintre elevii cu vârste de până la 13 ani care au luat parte la acest studiu au nevoie de tratament ortodontic, dintre cele şapte oraşe care au partidcipat la studiu Bucureştiul aflându-se pe primul loc în ceea ce priveşte numărul elevilor cu necesitate mare de tratament ortodontic.

Iniţial, proiectul propus Primăriei prevedea doar campanii şi consultaţii medicale gratuite pentru copii şi elevi şi un buget de 30.000 de euro, proiectul fiind ulterior modificat şi denumit „Consultaţii stomatologice şi aplicare de aparate ortodontice pentru elevii din Municipiul Bucureşti” iar bugetul alocat fiind majorat la 199.943 euro, aproape de nivelul maxim (200.000 de euro) alocat fiecăruia dintre cele 20 de proiecte propuse de cetăţeni.

Alocarea a 159.000 de euro fără TVA pentru achiziţionarea unei tehnologii de eliminare a infecţiilor nosocomiale cu ajutorul roboţilor

Consiliul General va dezbate un proiect de hotărâre care prevede alocarea sumei de 159.000 de euro plus TVA (respectiv 877.877 lei) pentru implementarea unei tehnologii de eliminare a infecţiilor nosocomiale din spitale cu ajutorul roboţilor.

Proiectul a fost propus de un bucureştean în cadrul campaniei „Propune pentru Bucureşti”, campanie care prevedea implementarea a 20 de proiecte de interes local incluse în propunere de buget pentru anul 2018.

Conform regulamentului de implementare a proiectului de hotărâre, programul de prevenire a infecţiilor nosocomiale include „cel mai avansat sistem de dezinfecţie cu ultraviolete cu xenon şi astfel reduce dramatic incidenţa infecţiilor nosocomiale şi a infecţiilor Clostridium difficile în domeniul asistenţei medicale-dobândite, fără erori umane şi fără rezistenşa la substanşţe chimice”.

„În fiecare an, mai mulţi oameni mor din cauza infecţiilor spitaliceşti decât SIDA, cancer de sân şi accidente auto combinate. Undeva între 5-10 la sută dintre toţi pacienţii internaţiîntr-un spital sau în azile de bătrâni dobândesc o infecţie în timpul sptializării, în condiţiile în care studiile arată că şi după patru runde de dezinfecţie cu înălbitori, 25 la sută din saloane sunt contaminate”, se arată în proiectul de hotărâre.

Proiectul ar urma să se desfăşoare începând cu iulie 2018 până în luna martie a anului viitor, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” din Bucureşti, la finalul perioadei spitalul urmând să prezinte un raport legat de rezultatele implementării proiectului.

Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti va achiziţiona tehnologia de eliminare a infecţiilor nosocomiale prin procedură de achiziţie publică.

Potrivit documentelor care fac parte din proiectul de hotărâre, robotul cu lumină ultravioletă pulsată cu xenon poate ucide agenţi patogeni care transportă infecţii în spaţiile din spital prin pulsarea luminii pentru a distruge celulele bacteriilor, visururilor şi ciupercilor. Dezinfecţia este „rapidă şi eficientă”, iar robotul are senzori de căldură şi mişcare care opresc automat aparatul când detectează prezenţa oamenilor în cameră.

Iniţial, spitalul Colentina fusese propus pentru implementarea acestui proiect, însă ulterior a fost selectat Spitalul Victor Babeş, având în vedere specificul unităţii medicale şi costurile anuale legate de dezinfecţie în acest spital.

Reabilitarea clădirilor monument istoric publice sau private

Consiliul General al Municipiului Bucureşti urmează să ia în discuţie în şedinţa de joi un proiect de hotărâre privind programul de dezvoltare durabilă dedicat anului 2018 – anul european al patrimoniului cultural, „Preţuim patrimoniul”.

„Preţuim patrimoniul” are ca obiectiv general „conservarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil din municipiul Bucureşti, indiferent de proprietar, în baza şi cu respectarea legislaţiei incidente în vigoare”.

Potrivit hotărârii CGMB, „sursele de finanţare necesare derulării Programului Municipal „Preţuim Patrimoniul” se vor asigura de la bugetul local, prin bugetul structurilor de specialitate ale Municipului Bucureşti, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite”.

Pe perioada realizării investiţiilor, imobilele monumente istorice, aflate în proprietate publică sau privată a statului, se preiau în folosinţă gratuită, în condiţiile legii, de către municipiul Bucureşti, se arată în proiectul de hotărâre.

Investiţie de 83,64 de milioane de lei pentru reabilitarea clădirii Universităţii din Bucureşti

Primăria Capitalei ar putea investi 83,64 milioane de lei pentru reabilitarea Palatului Universităţii din Bucureşti, potrivit unui proiect de hotărâre care urmează să fie dezbătut în şedinţă.

Propunerea din CGMB vine după ce Universitatea a solicitat sprijin din partea primăriei, în condiţiile în care suma necesară pentru reabilitarea faţadei, învelitorii şi amenajărilor conexe în curtea interioară reprezintă aproximativ 25 la sută din bugetul pe anul în curs. Costul lucrărilor de intervenţie este suportat, potrivit legislaţiei, în proporţie de 50 la sută din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale sau centrale sub formă de grant, iar restul de 50 la sută din fondul de reparaţii.

Potrivit adresei UB transmisă municipalităţii, suma necesară pentru reabilitarea faţadelor, a învelitorii şi a amenajărilor conexe din curtea interioară se ridică la peste 83,63 de milioane de lei (la această sumă se adaugă 1,36 de milioane pentru proiectare, sumă plătită oricum de Universitate).

Universitatea, care are în jur de 31.000 de studenţi, spune că sumele de care dispune sunt folosite, în principal, pentru „desfăşurarea în bune condiţii a activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică ale profesorilor şi studenţilor”.

„Dar sunt multe imobile ale instituţiei noastre unde îşi desfăşoară activitatea studenţi, unele dintre ele de patrimoniu, precum Palatul Universităţii din Bucureşti, care necesită reabilitări, intervenţii, ce trebuie să se facă într-un timp rezonabil, pentru ca acestea să nu suporte deteriorări grave, iar sumele alocate în acest scop de la Ministerul Educaţiei ori cele din venituri proprii, cu o asemenea destinaţie, sunt insuficiente”, spun reprezentanţii UB.

Ei mai precizează că, dacă va fi reabilitată şi curtea interioară, vor fi puse în valoare „vestigiile arhitecturale descoperite aici”, care datează din secolul al XVII-lea şi, astfel, va fi sporit interesul turistic.

Universitatea Bucureşti, înaltă de şase etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava, este cea mai mare universitate din România. Construcţia sa a început în octombrie 1857, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, fiind finalizată în decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti.

Clădirea Universităţii găzduieşti câteva dintre facultăţile UB, precum Facultatea de Geografie, cea de Matematică şi Informatică, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Facutlatea de Istorie, precum şi laboratoarele acestora.

Primăria Capitalei vrea să cumpere Parcul Verdi de la actualul proprietar, fost acţionar la Clubul Dinamo, Dragoş Săvulescu

Municipalitatea ar urma să înceapă negocierile pentru achiziţionarea Parcului Verdi cu actualul proprietar al terenurilor din Sectorul 2, Dragoş Săvulescu, fost acţionar la Clubul Dinamo, condamnat în primă instanţă anul trecut la trei ani de închisoare cu suspendare alături de Radu Mazăre.

Potrivit proiectului de hotărâre, proprietarii vor să vândă cele şase terenuri din Sectorul 2 în suprafaţă totală de 33.715 metri pătraţi care formează Parcul Verdi. Suprafaţa a fost retrocedată în urmă cu mulţi ani, însă a rămas nefolosită: spaţiul verde este neîngrijit şi nici proprietarii nu pot exploata zona.

„Având în vedere solicitarea doamnei Săvulescu Geta şi domnului Săvulescu Emil Dragoş, Comisia municipală pentru analiza şi identificarea soluţiilor pentru trecerea în propietatea Municipiului Bucureşti a terenurilor retrocedate şi amenajate ca spaţii verzi sau locuri de joacă pentru copii (…) a analizat solicitareaşi a propus întocmirea unui raport de evaluare ce va sta la baza negocierii cu proprietarii”, se arată în proiectul de hotărâre.

Proiectul de hotărâre are nevoie de vot de 50 la sută plus unul, însă dacă se va ajunge la achiziţionarea Parcului Verdi, va fi necesar un vot de două treimi.

Săptămâna trecută, primarul Capitalei Gabriela Firea şi-a anunţat intenţia de a cumpăra de la actualii proprietari parcurile Verdi şi Nicolae Iorga.

Parcul Verdi se află în Sectorul 2 al Capitalei şi avea iniţial 17 hectare, atunci când fostul proprietar al moşiei Floreasca l-a construit pe locul fostului hipodrom. În prezent, parcul are mai puţin de şase hectare şi întreaga suprafaţă a fost retrocedată.

Actualul proprietar al celor şase terenuri de aproape 3,3 hectare este Emil Dragoş Săvulescu, fost acţionar la Clubul Dinamo, condamnat anul trecută alături de Radu Mazăre la trei ani de închisoare cu suspendare, într-un dosar cu prejudiciu de 114 milioane de euro.

Alte trei trasee de biciclete în centrul Capitalei

CGMB ar urma să îşi dea acordul pentru implementarea celorlalte trei trasee de biciclete din zona centrală a Capitalei.

„Reţeaua de piste de biciclişti din Bucureşti este slab dezvoltată şi nu face faţă traficului existent. În acelaşi timp, configurarea actuală a arterelor de circulaţie din Bucureşti nu asigură o circulaţie fluentă şi facilă traficului de biclişti şi nici nu permite o dezvoltare a reţelei de piste de biciclete care să îmbunătăţească condiţiile de circulaţie pentru această categorie de participanţi la trafic”, arată PMB în proiectele de hotărâre.

Reprezentanţii instituţiei îşi propun ca prin acest proiect să crească siguranţa în trafic a bicicliştilor şi pietonilor şi să diminueze nivelul de poluare.

Traseul al doilea din cele patru va avea o lungime de peste 17 kilometri. Pista va fi amenjată pe traseul Piaţa Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Şos. Ştefan cel Mare – Şos. Mihai Bravu şi va avea 120 de locuri de parcare pentru biciclete. Costul total al pistei pe acest traseu va fi de peste 18,3 milioane de lei.

Cel de-al treilea traseu va avea peste 10 kilometri şi va costa aproximativ 5,9 milioane de lei. Pista va fi amenajată pe traseul Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenţei – Bd. Naţiunile Unite şi va avea 50 de locuri de parcare pentru biciclete.

Traseul 4 va avea o lungime de 11,6 kilometri, iar amenajararea pistei se va face pe Piaţa Libertăţii – Piaţa Constituţiei – Bd Unirii – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Naţional, cu 100 de locuri de parcare. Costul investiţiei este de aproape 13 milioane de lei.

În şedinţa din luna mai, CGMB a aprobat investiţia de 7,5 milioane de lei pentru primul dintre cele patru trasee de piste pentru biciclete din centrul Capitalei propuse de municipalitate, între Piaţa Victoriei şi bulevardul Constantin Prezan, pe o lungime de aproape opt kilometri.

Traseele pistelor vor fi amenajate pe carosabil sau, acolo unde se poate, pe trotuare.

Conform proiectului de hotărâre privind adoptarea indicatorilor tehnico-economici pentru implementarea sistemului de transport cu bicicleta în centrul Capitalei, traseele vor fi amenajate pe 34 de străzi, urmând să fie create şi şase parcări publice pentru biciclete.

Alte 62 de blocuri din sectoarele 4 şi 6, reabilitate de Primăria Capitalei

Municipalitatea vrea să preia documentaţia tehnico-economică pentru 62 blocuri din Sectorarele 4 şi 6, urmând ca acestea să fie introduse în programul local multianual de reabilitare termică.

Astfel de la Sectorul 4 ar urma să fie preluate documentaţiile pentru 11 blocuri, iar de la Sectorul 6, alte 51.

CGMB a aprobat în 17 mai un proiect de hotărâre prin care Primăria Capitalei să preia documentaţiile pentru 130 de blocuri din sectoarele 3, 4 şi 6 pentru reabilitarea lor. Municipalitatea invocă bugetele limitate ale primăriilor de sectoare ca motivare a propunerii de preluare a documentaţiilor tehnico-economice pentru reabilitarea blocurilor.

De altfel, la finalul lunii martie CGMB a aprobat în şedinţă un proiect de hotărâre care prevede desfăşurarea, la nivelul Primăriei Capitalei, a unui program de reabilitare termică, separat de cele de la sectoare.

Gabriela Firea spunea atunci că Primăria Capitalei demarează acest proiect fiindcă este nemulţumită de ritmul în care se desfăşoară programele de reabiliare la sectoare.

„Am realizat mai multe studii, m-am întâlnit cu mai mulţi cetăţeni care s-au plâns că reabilitarea termică merge foarte greu în unele sectoare. Primăria se va implica şi ea şi va suporta 80 la sută din costuri, restul fiind acoperit de asociaţiile de locatari”, a declarat primarul Capitalei Gabriela Firea la începutul şedinţei CGMB din martie.

Potrivit proiectului de hotărâre, pentru a intra în program, asociaţiile de proprietari trebuie să înregistreze la Centrul de Informare şi Documentare pentru Relaţia cu Cetăţenii acordul asociaţiei de proprietari în original.

Vor fi cuprinse în programul local multianual de reabilitare termică doar blocurile de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990 care nu au mai beneficiat de fonduri publice pentru reabilitare termică.

Prioritate au blocurile cu un consum specific mare de energie termică, se precizează în proiect.