Şedinţă CSAT: mandatul României la Summitul NATO, pe ordinea de zi

Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că la şedinţa CSAT se va discuta şi despre achiziţionarea corvetelor. ‘Nu cred că sunt probleme, dar cu siguranţă asta va fi o chestiune care va fi discutată în CSAT’, preciza Iohannis.

Administraţia Prezidenţială a anunţat că pe ordinea de zi a şedinţei CSAT, care va avea loc la ora 11,00 şi va fi condusă de preşedintele Klaus Iohannis, sunt incluse şi subiecte referitoare la stadiul îndeplinirii, în anul 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, precum şi activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în 2016 şi principalele obiective pentru acest an.

În cadrul reuniunii se vor mai analiza activitatea desfăşurată anul trecut de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică şi de Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), precum şi Planul de activitate pentru anul 2017.

Administraţia Prezidenţială a precizat că în cadrul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională.

Luni, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi, a precizat că desecretizarea protocoalelor dintre DNA şi SRI nu se va afla pe agenda CSAT. ‘Nu se va afla pe agenda acestei şedinţe un astfel de subiect, dar dacă vor exista solicitări punctuale la un moment dat acestea vor fi analizate şi vor fi date răspunsuri în conformitate cu analizele respective’, a spus Dobrovolschi.

Ultima şedinţă a CSAT a avut loc pe 31 ianuarie şi a fost prima la care au participat membri din Cabinetul Grindeanu.

Reuniunile CSAT din perioada 2015-2017 (cronologie)

La 21 martie 2017, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte, la Palatul Cotroceni, printre subiectele de pe ordinea de zi aflându-se mandatul României pentru Summitul NATO de la Buxelles.

Alte subiecte abordate se referă la stadiul îndeplinirii, în anul 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, precum şi la activitatea desfăşurată în 2016 de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi principalele obiective pentru 2017.

Precedenta reuniune a CSAT a avut loc la 31 ianuarie 2017, prilej cu care a fost analizat proiectul de buget pentru instituţiile din domeniul securităţii naţionale pentru anul 2017.

***

Reuniunile CSAT din timpul mandatului actualului preşedinte al ţării, Klaus Iohannis:

CSAT s-a reunit pentru prima dată sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis la 3 martie 2015 şi a discutat, printre altele, despre starea de securitate din Ucraina şi implicaţiile pentru România, integrarea în Uniunea Europeană a Balcanilor de Vest, provocările generate de migraţie în contextul securitar din zone cu potenţial terorist etc.

La 9 iunie 2015, CSAT s-a întrunit pentru a discuta despre Strategia Naţională de Apărare a Ţării, despre impactul defrişărilor ilegale ale fondului forestier naţional, despre forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara ţării, în 2016, despre stadiul implementării deciziilor Summitului NATO din 2014, despre pregătirea Consiliului European din iunie 2015 pe dimensiunea politicii de securitate şi apărare comună etc.

Defrişările ilegale au fost un subiect discutat şi la reuniunea Consiliului din 30 iulie 2015, în cadrul căruia a mai fost abordat şi subiectul privind impactul regional şi consecinţele pentru România ale evoluţiilor de securitate din proximitatea flancului estic al NATO.

La 17 septembrie 2015 a avut loc şedinţa CSAT care a abordat teme precum: modul în care se implementează Strategia Naţională de Apărare a Ţării; migraţie şi poziţia României la Consiliul Justiţie şi Afaceri interne din 22 septembrie 2015; evoluţiile din Orientul Mijlociu (Siria şi Iran); necesitatea ca România aibă o contribuţie mai mare la forţele de menţinere a păcii organizate sub egida ONU etc.

Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, precum şi planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara ţării în 2016 (misiunea NATO din Afganistan – Resolute Support Mission, menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA) au fost temele de pe ordinea de zi a CSAT din 10 decembrie 2015.

La 11 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a convocat o reuniune de urgenţă a CSAT, pentru a analiza, dezbate şi găsi soluţii în timp real la situaţia creată de decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 16 februarie 2016 privind constituţionalitatea interceptărilor telefonice. În cadrul reuniunii de urgenţă, CSAT a avizat proiectul de OUG al Ministerului Justiţiei privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

În cadrul şedinţei CSAT din 15 martie 2016 s-a convenit asupra măririi graduale a alocaţiilor bugetare pentru înzestrarea Armatei României până în anul 2027. S-a mai analizat impactul actorilor non-statali de factură jihadistă asupra mediului de securitate din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, fenomenul migraţiei ilegale, dar şi stadiul acţiunilor întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional.

La şedinţa din 26 mai 2016, au fost discutate subiecte precum strategia militară a României, programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, precum şi stadiul îndeplinirii obiectivelor şi priorităţilor Ministerului Apărării Naţionale, stabilite prin Directiva de planificare a apărării, în anul 2015.

Summit-ul de la Varşovia din 8-9 iulie 2016 a fost principala temă a CSAT din 26 iulie, preşedintele Klaus Iohannis declarând, la finalul şedinţei, că Summitul NATO a fost un succes pentru România şi că ţara noastră a reuşit să atingă toate obiectivele propuse.

La 27 septembrie 2016, CSAT a luat în discuţie, pe lângă deciziile adoptate la Summitul NATO de la Varşovia din 8-9 iulie 2016, migraţia, sistemul de sănătate publică din România şi alte teme precum: evoluţiile din Orientul Mijlociu şi implicaţiile pentru România; situaţia operatorilor din industria de apărare; evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituţiilor publice din România; constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii multinaţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea elementelor esenţiale ale prezenţei aliate înaintate, avansate.

Ultima reuniune CSAT din anul 2016 s-a desfăşurat la 29 noiembrie 2016 şi a analizat teme precum adoptarea unei Strategii pe termen mediu şi lung privind relaţia României cu Republica Moldova; aprobarea forţelor armate ale României care pot participa la misiuni şi operaţii în afara ţării, în 2017; aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative pentru 2017; evaluarea privind planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, potrivit presidency.ro.

***

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

La lucrările Consiliului pot participa ca invitaţi, cu aprobarea preşedintelui, şi reprezentanţi ai Parlamentului, ai administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai altor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, precum şi ai societăţii civile.

CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui.