Şedinţă CSAT: Pe ordinea de zi, situaţia din sănătate şi ameninţările de securitate privind migraţia

Reuniunea Consiliului este una ordinară, trimestrială. Agenda CSAT a fost anunţată luni de purtătorul de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, Mădălina Dobrovolschi.

„Ordinea de zi a şedinţei cuprinde următoarele puncte: implementarea deciziilor adoptate la summitul NATO de la Varşovia cu implicaţii la nivel naţional, evoluţiile din Orientul Mijlociu şi implicaţii pentru România, principalele măsuri necesare pentru înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale generate de un aflux masiv de imigranţi, precum şi pentru prezervarea climatului de ordine şi siguranţă publică”, a anunţat purtătorul de cuvânt.

Alte teme aflate pe agendă sunt evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituţiilor publice din România, situaţia operatorilor din industria de apărare, constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii multinaţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea elementelor esenţiale ale prezenţei Aliate înaintate, sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor, a mai spus Dobrovolschi.

La finalul reuniunii CSAT vor avea loc declaraţii de presă, însă nu a fost stabilit încă dacă acestea vor fi susţinute de preşedintele Klaus Iohannis sau de purtătorul său de cuvânt.

„Sunt lucruri absolut uzuale, este şedinţa aferentă trimestrului trei. Nu sunt lucruri senzaţionale”, a spus Klaus Iohannis, duminică.

Şedinţa de marţi va fi prima la care va participa şi Dragoş Tudorache în calitate de ministru de Interne. În schimb, în CSAT de marţi nu va participa şeful SIE, după demisia de luni a lui Mihai Răzvan Ungureanu. El va fi, cel mai probabil, înlocuit de adjunctul SIE, Siliviu Predoiu, însă potrivit legii el nu va avea drept de vot.

Ultima şedinţă a CSAT a avut loc pe 26 iulie.

În timpul mandatului actualului preşedinte al ţării, Klaus Iohannis, CSAT s-a întrunit de nouă ori.

CSAT s-a reunit pentru prima dată sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, la 3 martie 2015, şi a discutat, printre altele, despre starea de securitate din Ucraina şi implicaţiile pentru România, integrarea în Uniunea Europeană a Balcanilor de Vest, provocările generate de migraţie în contextul securităţii din zone cu potenţial terorist etc.

La 9 iunie 2015, CSAT s-a întrunit pentru a discuta despre Strategia Naţională de Apărare a Ţării, despre impactul defrişărilor ilegale ale fondului forestier naţional, despre forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara ţării, în 2016, despre stadiul implementării deciziilor Summitului NATO din 2014, despre pregătirea Consiliului European din iunie 2015 pe dimensiunea politicii de securitate şi apărare comună etc.

Defrişările ilegale au fost un subiect discutat şi la reuniunea Consiliului din 30 iulie 2015, în cadrul căruia a mai fost abordat şi subiectul privind impactul regional şi consecinţele pentru România ale evoluţiilor de securitate din proximitatea flancului estic al NATO.

La 17 septembrie 2015 a avut loc şedinţa CSAT care a abordat teme precum: modul în care se implementează Strategia Naţională de Apărare a Ţării; migraţie şi poziţia României la Consiliul Justiţie şi Afaceri interne din 22 septembrie 2015; evoluţiile din Orientul Mijlociu (Siria şi Iran); necesitatea ca România aibă o contribuţie mai mare la forţele de menţinere a păcii organizate sub egida ONU etc.

Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, precum şi planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara ţării în 2016 (misiunea NATO din Afganistan – Resolute Support Mission, menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA) au fost temele de pe ordinea de zi a CSAT din 10 decembrie 2015. Forţele puse la dispoziţie, în 2016, de către Ministerul Apărării Naţionale, pentru misiuni în afara ţării, numără 1.181 militari, cu 158 de militari mai mult decât în 2015. La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne urma să pună la dispoziţie pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU, în 2016, 1.530 de jandarmi şi poliţişti, potrivit presidency.ro.

La 11 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a convocat o reuniune de urgenţă a CSAT, pentru a analiza, dezbate şi găsi soluţii în timp real la situaţia creată de decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 16 februarie 2016 privind constituţionalitatea interceptărilor telefonice. În cadrul reuniunii de urgenţă, CSAT a avizat proiectul de OUG al Ministerului Justiţiei privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

În cadrul şedinţei CSAT din 15 martie 2016 s-a convenit asupra măririi graduale a alocaţiilor bugetare pentru înzestrarea Armatei României până în anul 2027. S-a mai analizat impactul actorilor non-statali de factură jihadistă asupra mediului de securitate din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, fenomenul migraţiei ilegale, dar şi stadiul acţiunilor întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional.

La şedinţa din 26 mai 2016, au fost discutate următoarele subiecte: strategia militară a României; programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă; stadiul îndeplinirii obiectivelor şi priorităţilor Ministerului Apărării Naţionale, stabilite prin Directiva de planificare a apărării, în anul 2015; Forţele Armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2017; mandatul României la Summitul NATO 2016 de la Varşovia; activitatea desfăşurată de către Serviciul Român de Informaţii în anul 2015 şi principalele obiective pentru anul 2016; infecţiile intraspitaliceşti ca vulnerabilitate a sectorului medical cu impact asupra securităţii naţionale; stadiul şi evoluţia Proiectului Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.

Summit-ul de la Varşovia din 8-9 iulie 2016 a fost principala temă a CSAT din 26 iulie, preşedintele Klaus Iohannis declarând, la finalul şedinţei, că Summitul a fost un succes pentru România şi că ţara noastră a reuşit să atingă toate obiectivele propuse. Printre cele mai importante prevederi ale Declaraţiei finale a Summitului de la Varşovia care privesc România se numără: declararea scutului american antirachetă de la Deveselu drept capacitate NATO; prezenţa unei brigăzi militare multinaţionale în România la care şi-au anunţat deocamdată participarea efective poloneze şi bulgare; dezvoltarea planului de contingenţă obţinut de România la Summitul NATO din 2014. Alte teme discutate în cadrul şedinţei din 26 iulie 2016 au fost: situaţia din Turcia, relaţiile României cu Orientul Mijlociu, evaluarea stării de securitate a României din perspectiva riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă, integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european.