Şedinţa pentru alegerea vicepreşedintelui CSM se amână din lipsă de cvorum

Surse din magistratură au declarat, pentru MEDIAFAX, că şedinţa CSM de miercuri se va amâna din lipsă de cvorum, alegerile pentru funcţia de vicepreşedinte al forului urmând a fi programată pentru săptămâna viitoare.

Alegerea vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost amânată pentru săptămâna aceasta, după ce şedinţa de vineri seara, 4 ianuarie, a fost suspendată din lipsă de cvorum. Atunci şi-au depus candidaturile pentru această funcţie judecătorii Alina Ghica (ce a deţinut funcţia de preşedinte în 2012-n.r.) şi Cristi Danileţ.

Anterior procedurii de desemnare a vicepreşedintelui CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă preşedinte al Consiliului, ea începându-şi mandatul de luni, 7 ianuarie.

Luni, Judecătoria Râmnicu -Vâlcea a declanşat procedura de revocare a lui Cristi Danileţ din Consiliul Superior al Magistraturii, considerând că şi-a exercitat necorespunzător atribuţiile încredinţate ca membru al CSM, din cauză că a participat la o procedură netransparentă de alegere a conducerii instituţiei.

„În şedinţa din data de 7 ianuarie 2013, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, hotărând revocarea domnului judecător Cristi Vasilică Danileţ, membru ales din partea judecătoriilor în Consiliul Superior al Magistraturii, a declanşat procedura de revocare a acestuia, în condiţiile art. 55 alin. 4 din legea 317/2004, republicată”, se arată într-un comuncat de presă al Judecătoriei Râmnicu-Vâlcea remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

Un demers similar va avea loc joi, 10 ianuarie, la Curtea de Apel Cluj, care va declanşa procedura de revocare din funcţia de membru al CSM a Alinei Ghica, reprezentant al Curţilor de Apel în Consiliu.

Potrivit textului de lege, un membru ales în CSM poate fi revocat la cererea majorităţii instanţelor pe care le reprezintă, acestea hotărând cu două treimi din rândul judecătorilor în funcţie.

Adunarea Generală a Judecătorilor din Râmnicu Vâlcea a considerat că Danileţ „şi-a exercitat în mod necorespunzător atribuţiile încredinţate prin alegerea sa ca membru al Consiliului, participând activ la o procedură netransparentă de alegere a conducerii Consiliului în contra celor însuşite în proiectul de candidatură”.

Totodată, Adunarea Generală a stabilit că poziţiile publice exprimate recent de Danileţ au lăsat unui observator obiectiv „impresia implicării mai degrabă în alte scopuri, fără a fi singurul, cel al promovării propriei sale imagini, decât a intereselor judecătorilor români”.

Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor va fi transmisă celorlalte instanţe de acelaşi grad, pentru continuarea procedurii de revocare a lui Cristi Danileţ din CSM, el fiind reprezentantul judecătoriilor în Consiliu.

Este prima dată când o adunare generală a judecătorilor a votat pentru revocarea unui membru al Consiliului.

Alina Ghica şi Cristi Danileţ sunt membri aleşi în CSM, ei votând – alături de preşedinta instanţei supreme, Livia Stanciu, membru de drept în Consiliu – pentru ca Oana Schmidt Hăineală să fie preşedinta forului, astfel că un procuror a devenit pentru prima dată şeful Consiliului Superior al Magistraturii, implicit şef al judecătorilor.

Într-un comunicat remis luni presei, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) afirmă că alegerile pentru conducerea CSM au avut loc într-un mod netransparent şi neprofesionist, fiind totodată ignorată şi cutuma respectată încă de la înfiinţarea Consiliului, de a se alege un judecător în funcţia de preşedinte.

„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România îşi exprimă indignarea faţă de modul netransparent şi total neprofesionist în care au decurs alegerile pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii în data de 4 ianuarie 2013. Considerăm nedemne de onoarea funcţiilor menţionate refuzul asumării publice a candidaturii fostului vicepreşedinte al Consiliului, anunţarea acesteia în cadrul şedinţei de plen, cu lipsa oricărei informări a magistraţilor şi membrilor Consiliului în vederea asigurării unei dezbateri efective a candidaturilor şi a programelor candidaţilor”, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei profesionale.

În opinia conducerii UNJR, agenda juridică foarte încărcată a anului 2013, care impune luarea unor decizii cruciale pentru justiţie – legate de numirile în cele mai înalte funcţii de conducere din sistem, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef al Parchetului ICCJ şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, intrarea în vigoare a Codului de Procedură Civilă, modificările preconizate ale Constituţiei României – ar fi necesitat luarea unei decizii care să urmărească în principal coeziunea în cadrul CSM şi acţiuni susţinute pentru buna funcţionare a serviciului public al justiţiei, şi „categoric nu declanşarea unor noi lupte în spatele şi în afara uşilor închise ale Consiliului”.

„Judecătorii aşteaptă ca decenţa în care îşi desfăşoară activitatea să se reflecte şi la nivelul celor de la vârful sistemului, însă teatrul la care au fost nevoiţi să asiste public este departe de orice deziderat de transparenţă şi responsabilitate faţă de sistem. Judecătorii nu acceptă să fie reprezentaţi de un preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii ales în astfel de condiţii”, a precizat UNJR în comunicatul de presă semnat de preşedintele Uniunii, judecătoarea Natalia Roman.

Conducerea UNJR susţine că, în 2012, corpul judecătorilor şi-a exprimat în mod repetat nemulţumirea faţă de prestaţia conducerii CSM şi „carenţele acesteia în exercitarea funcţiei de reprezentare”, fiind astfel evidentă dorinţa corpului profesional de a nu se mai realege aceeaşi conducere sub o altă formă.

Această dorinţă a fost însă „sfidător ignorată” de către cei care ar trebui să reprezinte corpul profesional al judecătorilor, fiind totodată ignorată şi cutuma respectată încă de la înfiinţarea Consiliului, de a se alege un judecător în funcţia de preşedinte.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori.

Prima secţie este compusă din nouă judecători: Mircea Aron şi Adrian Bordea (ambii de la instanţa supremă), Horaţius Dumbravă (preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş), Alina Ghica (de la Curtea de Apel Bucureşti), Alexandru Şerban (vicepreşedintele Curţii de Apel Braşov), Adrian Neacşu (preşedintele Tribunalului Vrancea), Mona Lisa Neagoe (de la Tribunalul Bucureşti), Marius Tudose (preşedintele Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti) şi Cristi Danileţ (vicepreşedintele Judecătoriei Oradea).

Cea de-a doua secţie este formată din cinci procurori: Gheorghe Muscalu (de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism), Oana Schmidt Hăineală (fost prim-procuror al Parchetului Tribunalului Bacău), Bogdan Gabor (prim-procuror adjunct al Parchetului Tribunalului Maramureş), Florentina Gavadia (prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 Bucureşti), un loc fiind vacant ca urmare a excluderii din magistratură a procurorului George Bălan de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, inculpat într-un caz de corupţie.

De asemenea, din CSM mai fac parte doi reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen, respectiv Corina Dumitrescu (propusă de Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Bucureşti, rector al acestei universităţi) şi Daniela Ciochină (avocat, propusă în acest for de Uniunea Juriştilor din România).

Din CSM mai fac parte ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ei fiind membri de drept, nu aleşi.

Potrivit articolului 133 din Constituţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de şase ani.