Seduşi de farmecul caselor săseşti, străinii fac turism rural în Transilvania

Există multe proprietăţi de vânzare, dar, uneori nu sunt uşor de localizat. Dificil este să găseşti şi muncitori calificaţi pentru restaurări. Iar accesul către unele sate izolate din zona istorică din centrul Transilvaniei este posibil doar cu maşini utilitare.

Giovanna şi Paolo Bassetti spun că au distrus două Land Rover în lunga lor căutare pentru proprietatea potrivită. Dar, după ce au vizitat 30 de sate din Transilvania, în 2005 au găsit ceea ce căutau: o fermă într-un loc liniştit, dominat de o biserică fortificată din secolul al XIV-lea la marginea pădurii din apropierea Platoului Târnava, la Copşa Mare, scrie publicaţia New York Times.

Familia Bassetti a plătit 20.000 de dolari, sau ceea ce ar fi astăzi 26.000 de dolari, pentru o casă construită în jurul anului 1850. Pe lângă aceşti bani, cei doi au mai plătit 6.000 de euro pentru taxele avocaţilor şi cheltuielile administrative şi juridice.

Clădirea era putredă şi se păbuşea, spune Giovanna Bassetti, iar renovarea casei pe care au numit-o Green House – Casa Verde, a durat un an.

CITEŞTE ŞI MATERIALUL ECONOMICA.NET  Un austriac aduce turişti străini în casele ţărăneşti din Transilvania

În timp ce Paolo Bassetti era cu afaceri la Bucureşti, soţia acestuia se întorcea la noua casă pentru a supraveghea echipele de muncitori. Şi cum doamna Bassetti este consultant de mediu, s-a asigurat că sunt folosite materiale tradiţionale, dar ecologice pentru renovarea casei. După renovare, care a costat 200.000 de euro, spaţiul de locuit era de 450 mp. Casa şi hambarul au fost unite, iar unele dintre camere au fost combinate în spaţii deschise. Grajdul, o clădire de sine stătătoare, a fost transformat în dormitoare pentru copii.

De la stradă, casa are un aspect tradiţional săsesc, cu ziduri construite din piatră şi cărămizi roşii, cu un mic acoperiş cu ţigle de aceeaşi culoare. Acolo unde a fost posibil, în locul betonului s-a folosit cretă şi nisip. Pentru cele cinci dormitoare şi patru băi au fost păstrate caracteristicile originale, cum ar fi grinzile de stejar. Restul a fost restaurat în culori pastelate şi mobilier rustic. „Am locuit în multe locuri şi case, şi ne-a plăcut întotdeauna să fim înconjuraţi de lucruri frumoase. Iubim, armonia spaţiilor, lumina, natura şi obiectele”, a spus, pentru publicaţia New York Times, Giovanna Bassetti.

Proiectul s-a dovedit atât de reuşit în păstrarea înfăţişării unei case vechi, încât cei doi au mai cumpărat încă nouă case în sat. Trei dintre ele au fost renovate şi introduse în circuitul turistic. Astfel, Giovanna Bassetti a câştigat experienţă şi a reuşit să renoveze casele la un preţ mai mic: între 80.000 şi 140.000 de euro.

Acum, Paolo şi Giovanna Bassetti s-au stabilit în Brazilia, iar copii sunt mari. Dar doamna Bassetti revine în Transilvania de câteva ori pe an pentru a verifica şi supraveghea reparaţiile continue, iar familia vine pentru o vacanţa de două săptămâni. În restul timpului, cele patru case sunt închiriate turiştilor. Restul caselor sunt de vânzare, dar doar acelor cumpărători care promit să le renoveze într-un stil tradiţional. Ea este dispusă să gestioneze munca de restaurare pentru un comision, iar apoi să le închirieze. Una dintre case este Red House (Casa Roşie), numită astfel după culoarea exteriorului. Construită în 1789, aceasta a fost restaurată complet. Are două dormitoare şi cu băi pe 140 mp, dar şi o grădină de 2.000 de mp. Cu 150.000 – 180.000 de euro, hambarul ar putea fi reconstruit pentru o bucătărie, o cameră de zi şi încă dormitoare.

Şi acesta este doar un exemplu a ce se poate face din vechile case ale saşilor din Transilvania. Publicaţia New York Times nu uită să dea şi exemplul contelui Tibor Kalnoky, născut în Germania şi crescut în Franţa, care s-a întors in 1997 în România, în Valea Zălandului, să restaureze casele ce au aparţinut familiei. Cea mai cunoscută realizare a sa este renovarea a trei case din lemn din Valea Zălandului, de care s-a apucat în 2008, cumpărate în acelaşi an de Alteţa Sa Regală Prinţul Charles de Wales. Prinţul Charles, care este un susţinător deschis al cauzelor de mediu, dar şi a celor cu privire la protecţia patrimoniului cultural, a venit în România pentru o săptămână în fiecare an, şi cel mai recent, la începutul acestei luni.