Fondul Proprietatea şi-a văzut ştearsă cu buretele o proporţie de 20% din averea sa, ca urmare a intrării în procedura insolvenţei a Hidroelectrica şi este interesat, printre altele, ca AGA din 31 octombrie să numească un nou Consiliu de Supraveghere.
Fondul Proprietatea (FP) mai vrea ca un reprezentant al acţionarilor minoritari să contrasemneze contractul de administrare a Hidroelectrica de către viitorul management.
„Ne adresăm dumneavoastră în calitate de administrator unic al Fondul Proprietatea (FP), acţionar semnificativ al Hidroelectrica , pentru a ne exprima public îngrijorarea şi dezamăgirea“ faţă de intenţia Ministerului Economiei „de a amâna discutarea unor puncte incluse pe agenda următoarei AGA companiei (…) solicitate de Fondul Proprietatea“, scrie Greg Konieczny, în scrisoarea deschisă trimisă la Ministerul Economiei.
Greg Konieczny este managerul FP din partea administratorului acestuia, firma Frranklin Templeton Investment Management Ltd United Kingdom, sucursala Bucureşti.
Managerul FP acuză ministerul de „abuz de poziţie majoritară“ şi de „gravă încălcare a principiilor de guvernanţă corporativă“, se spune în scrisoarea deschisă trimisă la Ministerul Economiei.
Punctele din ordinea de zi pe care Ministerul Ecdonomiei le vrea amânate se referă la:
„a) numirea noului Consiliu de Supraveghere cu mandat de la data ieşirii companiei din insolvenţă;
b) stabilirea indemnizaţiilor fixe lunare pentru Preşedintele şi membrii Consiliului de Supraveghere;
c) stabilirea indemnizaţiei suplimentare pentru membrii Consiliului de Supraveghere care activează în cadrul Comitetelor Consultative;
d) stabilirea valorii sumei asigurate aferente asigurării de răspundere profesională;
e) aprobarea formei contractului de administrare, respectiv mandatarea unui reprezentant al acţionarilor pentru semnarea contractului de administrare.
Ne pronunţăm cu fermitate împotriva amânării luării unei decizii cu privire la numirea noului Consiliu de Supraveghere al Hidroelectrica“, scrie Greg Konieczny, în scrisoarea deschisă Ministerului Economiei.
Faptul ar avea „următoarele consecinţe negative:
transmite un semnal negativ tuturor creditorilor companiei, precum şi tuturor investitorilor români sau străini interesaţi să investească în România, din cauza numeroaselor întârzieri legate de numirea noilor administratori şi directori generali în companiile aflate în subordinea Ministerului Economiei, Comerțului şi Mediului de Afaceri;
are un efect negativ asupra companiei, întrucât există riscul ca la ieşirea acesteia din insolvenţă să nu existe organismele care să conducă in mod corect compania, crescând riscul ca administrarea acesteia în acel moment să se realizeze pe aceleaşi baze şi principii care au condus iniţial la apariţia stării de insolvenţă;
transmite un mesaj public puternic că Ministerul Economiei, Comerțului şi Mediului de Afaceri nu respectă angajamentele pe care statul român şi le-a luat faţă de instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Uniunea Europeană)“.