„O astfel de evaluare ar trebui să ţină cont nu numai de siguranţa centralelor electrice nucleare, ci şi de tratarea deşeurilor radioactive”, a scris Konig într-un articol din ediţia de sâmbătă a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung.
„În ambele cazuri, costurile pentru societate ca întreg a continuării operării centralelor ar fi considerabil”, a atras atenţia Konig. „De asemenea, greu obţinutul consens va fi în mod fundamental pus sub semnul întrebării”, a adăugat el.
Din cauza actualei crize a energiei provocate de războiul din Ucraina, a început o dezbatere privind menţinerea a cel puţin trei centrale nucleare încă conectate la reţeaua electrică după sfârşitul acestui an. Planul actual este de a decupla centralele nucleare de la reţea la sfârşitul lui 2022.
Konig are de asemenea îndoieli considerabile în privinţa calendarului pentru identificarea unui sit pentru depozitarea deşeurilor nucleare în Germania. Potrivit legii, o decizie privind un loc final de depozitare ar trebui luată până în 2031, astfel încât depozitarea să poată începe în 2050.
„Biroul meu federal a îndemnat în mod repetat compania care răspunde de căutarea sitului să facă progrese în această procedură în aşa fel încât calendarul stabilit de lege să poată fi respectat. Vor trece alţi 20 de ani până când depozitul de deşeuri este gata pentru operaţionalizare. Astăzi trebuie să spun că nu mai consider termenul de 2031 drept unul realist”, a mai scris Konig.
Sursa foto: Flickr