Şeful ANCOM: Banii colectaţi din taxa de monitorizare de 3% ar trebui să se întoarcă în industria de unde au provenit

„În privinţa taxei de monitorizare de 3%, pot spune că, în anii trecuţi, având în vedere că veniturile pe care ANCOM le avea erau arhisuficiente pentru a funcţiona, nu am mai cerut această taxă. Banii pe care noi îi luam din utilizarea de spectru erau suficienţi pentru a nu lua şi taxa de monitorizare. Poate că acest lucru a contribuit şi la menţinerea unui preţ mic raport calitate-preţ faţă de alte ţări din Uniunea Europeană. Înţeleg că, în perioada imediat următoare, există dorinţa ca din aceste sume de bani care se colectează prin această taxă să existe proiecte publice conexe sectorului nostru, astfel încât să ne întoarcem la o idee mai veche pe care eu am anunţat-o, şi anume să întoarcem banii în industrie. Am scris un proiect, am luat foarte multe avize, iar dorinţa mea este ca toate aceste sume de bani să se întoarcă în industria de unde a provenit această sumă de bani. Eu ştiu că în forma aceasta se duc discuţiile şi ar fi benefic pentru piaţă”, a menţionat Sorin Grindeanu.

Şeful Autorităţii de reglementare în domeniul telecom a subliniat faptul că România se află în Top 3 a ţărilor în care raportul calitate-preţ la serviciile de telecomunicaţii este unul competitiv.

„Din punct de vedere al ANCOM, noi punem în aplicare politicile Guvernului. Bineînţeles că noi trimitem şi recomandări. Sunt recomandări pe care noi le facem, dar repet nu noi facem politicile. Acestea le face Guvernul. În ceea ce priveşte 5G, vorbim de pieţe diferite şi de lucruri diferite. Ceea ce ştim foarte bine în acest moment este că, în România, acest sector este unul extrem de competitiv, dacă luăm în calcul raportul de calitate-preţ. Cred că ne aflăm în Top 3. Orice Guvern, orice reglementator, prin forţa pe care o are trebuie să facă ceea ce ţine de el să menţină aceste poziţii prin care România, prin modul în care a făcut politici publice, a câştigat acest loc. Sunt convins că, în perioada imediat următoare, va exista dialog, astfel încât să putem să ne propunem acest loc fruntaş în Europa. Dialogul este între piaţă şi cei care fac politicile, iar noi suntem undeva la mijloc. Rezultatele acestui dialog au fost inclusiv modificările pe care Guvernul le-a făcut la OUG 114, legat de parte cu amenzile, de exemplu. Se va face un Grup de lucru care va aşeza în concordanţă cu Legea 50 toate aceste lucruri. Mai avem şi modalitate de organizare a licitaţiei, atribut al Guvernului. ANCOM trebuie să pună în practică ceea ce stabileşte Guvernul, de la preţul de pornire la modul de organizare etc”, a afirmat Grindeanu.

Acesta a adăugat că, în privinţa licitaţiei pentru 5G, aceasta va fi organizată „cât se poate de transparent”.

„Legat de 5G, ne vom ţine de calendarul pe care toată lumea îl ştie. Sper să mai existe ceva clarificări în perioada următoare. Îmi doresc să existe clarificări în ceea ce priveşte OUG 114, să ştim cum organizăm licitaţia de 5G. Sunt anumite lucruri care, din dialogul pe care l-am avut cu Guvernul, vor fi clarificate în perioada următoare. Noi vom organiza într-un mod cât se poate de transparent această licitaţie”, a spus preşedintele ANCOM.

La începutul lunii martie, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, declara că excedentul financiar pe care îl are ANCOM se va regăsi foarte curând într-o schemă de ajutor de stat cu alocări financiare către sectorul public şi sectorul privat pentru transformarea digitală şi, ca atare, reglementatorul pieţei va fi în poziţia să se întoarcă spre operatorii de telefonie mobilă şi să solicite o contribuţie la costul de funcţionare.

„În legătură cu taxa de 3% pentru sectorul telecom, vreau să vă spun că există un anumit mecanism al acesteia. Trebuie să înţelegeţi că există o Directivă care ne spune că reglementatorul naţional (ANCOM – Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, n.r.) trebuie să fie acoperit din punct de vedere financiar de companiile din piaţa de telecom. În România, taxa era iniţial de 0,4%, însă reglementatorul, timp de zece ani, nu a solicitat acoperirea costurilor de funcţionare, fiindcă exista un excedent financiar. Existând acest excedent financiar, niciodată niciunul dintre jucătorii din piaţă nu a făcut această contribuţie către acoperirea costului ce ţine de funcţionarea reglementatorului. Acest excedent financiar se va regăsi foarte curând într-o schemă de ajutor de stat cu alocări financiare către sectorul public şi sectorul privat pentru transformarea digitală, astfel încât reglementatorul va fi în poziţia să se întoarcă spre piaţă, spre operatorii de telefonie mobilă şi să solicite, conform Directivei europene în vigoare, contribuţie la costul de funcţionare”, a spus Petrescu, după reuniunea informală a miniştrilor în domeniul comunicaţiilor (TTE), ce a avut loc la Bucureşti.

Oficialul a adăugat că, la momentul actual, costul de funcţionare al ANCOM se ridică la 300 de milioane de lei anual, iar această sumă, odată solicitată din partea operatorilor din piaţă, se traduce în aproape 2% ca taxă din totalul pieţei telecom, de circa 15,3 miliarde de lei.

Recent, tot ministrul de resort a precizat că prevederile care sancţionează operatorii de telefonie mobilă pentru lipsa unor avize sau autorizaţii în construcţii ce ţin de reţea şi infrastructură vor fi suspendate până la 1 septembrie 2019 şi, concomitent cu această suspendare, se gândeşte un pachet simplificat de avize şi autorizaţii.

Reprezentanţii Asociaţiei Operatorilor Mobili din România (AOMR) au avertizat că taxa de monitorizare de 3%, pe cifra de afaceri, prevăzută în OUG 114, riscă să dezechilibreze domeniul telecom din România.

„(…) OUG 114/2018 impune un set de noi taxe şi impozite asupra sectorului de comunicaţii, care riscă să dezechilibreze un domeniu care a oferit până acum servicii de foarte bună calitate la preţuri foarte mici, raportate la piaţa Uniunii Europene. Membrii AOMR au solicitat Guvernului României şi celorlalte instituţii iniţiatoare măsuri de corecţie a documentului, absolut necesare pentru evitarea destabilizării industriei. În plus, am semnalat autorităţilor mai multe prevederi care încalcă normative la nivel european sau care intră în conflict cu prevederi ale legislaţiei naţionale. Astfel, taxa anuală de 3% din cifra de afaceri reprezintă aproximativ 100 de milioane euro, pe care Guvernul României intenţionează să le colecteze de la operatori şi care nu vor mai fi investite în dezvoltarea de reţele şi noi servicii de telecomunicaţii din România. Acest lucru se petrece chiar în anul în care operatorii mobili trebuie să suporte cheltuieli semnificative pentru spectrul de frecvenţe 5G şi să declanşeze investiţii de anvergură în reţelele 5G. În acelaşi timp, preţurile minimale pentru alocarea de spectru 5G au fost stabilite prin această Ordonanţă la un nivel exagerat de mare, în contradicţie cu prevederile Directivei 2002/20/CE şi cu mult mai ridicat decât în celelalte state europene”, susţin membrii AOMR, respectiv Orange, Telekom şi Vodafone România.

Ordonanţa de Urgenţă 114 din 29 decembrie 2018 a instituit taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom, precum şi taxe pe activele din sistemul bancar. Potrivit documentului, în sectorul telecom, companiile vor plăti o contribuţie de 3% din cifra de afaceri, faţă de 0,4% anterior.

Reprezentanţi oficiali ai instituţiilor publice din sectorul de telecomunicaţii, operatori telecom şi furnizori de soluţii de comunicaţii, precum şi companii de top din IT&C, participă, miercuri, în cadrul celei de-a 23-a ediţii a evenimentului Ziua Comunicaţiilor, sub titlul „5G pentru România competitivă”.