Şeful ANRM: Pe termen scurt, o majorare spectaculoasă a redevenţelor este puţin probabilă – Interviu

El a precizat că noile redevenţe se vor aplica, cel mai probabil, acordurilor petroliere viitoare, întrucât acordurile existente au fost deja semnate şi conţin clauze care includ redevenţele actuale, pe baza cărora companiile şi-au făcut planuri de afaceri pe 10-15 ani.

În 2014, valoarea totală a redevenţelor petroliere încasate de stat s-a ridicat la circa 1,367 miliarde de lei, a precizat Duţu.

AGERPRES: Când ar putea fi luată o decizie în privinţa nivelului viitor al redevenţelor?

Gheorghe Duţu: Cred că într-o lună sau două, până să înceapă vacanţa parlamentară.

AGERPRES: Ce ne puteţi pune despre perimetrele care vor fi scoase la concesionare în acest an?

Gheorghe Duţu: Pentru zona de hidrocarburi, pregătim organizarea celei de-a XI-a runde. Odată finalizată această etapă procedurală, vom transmite anunţul de lansare a concursului public de ofertă şi vom publica lista finală a perimetrelor ce vor fi incluse în această rundă, atât în Monitorul Oficial al României, pe pagina de Internet a ANRM, cât şi în Jurnalul Uniunii Europene, în condiţii de maximă transparenţă, astfel încât să asigurăm un acces egal tuturor celor interesaţi. Referitor la sectorul minier, încă de la începutul acestui an am primit mai multe solicitări pentru concesionarea unor perimetre de prospecţiune şi de explorare.

Astfel, preconizăm că, pe parcursul acestui an, vom acorda aproximativ 20 de permise de prospecţiune şi circa 50 de licenţe de explorare. De asemenea, pentru un număr de aproximativ 30 de licenţe de explorare vor fi negociate licenţe de exploatare.

Tot pe acest palier, recent, s-a desfăşurat runda 89, care a inclus un total de 12 perimetre miniere (pentru substanţele lignit, apă geotermală, apă minerală terapeutica, minereuri polimetalice, mineruri metalifere).

AGERPRES: Care este numărul solicitărilor de licenţe din 2014? Cum a evoluat comparativ cu 2013? În ce zone sunt şi despre de tip de zăcământ este vorba?

Gheorghe Duţu: În anul 2013, au fost acordate 14 licenţe de exploatare pentru ape, trei pentru cărbuni şi 16 pentru roci utile, iar în 2014 au fost acordate şapte licenţe de exploatare pentru ape, două pentru cărbuni şi opt pentru roci utile. În ceea ce priveşte licenţele de explorare, în 2013, au fost acordate 14 pentru ape, 10 pentru cărbuni, opt pentru roci utile şi cinci pentru minereuri, iar anul trecut au fost acordate 19 pentru ape, 12 pentru cărbuni, 10 pentru roci utile, nouă pentru minereuri şi două pentru sare.

În 2014, am remarcat un interes mai mare pentru activitatea de explorare pentru toate categoriile de substanţe, comparativ cu anul anterior. În schimb, au fost negociate mai puţine licenţe de exploatare pentru toate tipurile de substanţe comparativ cu 2013.

AGERPRES: Când ar putea fi stabilită introducerea redevenţelor pentru gazele de şist?

Gheorghe Duţu: Precizez faptul că legislaţia petrolieră din ţara noastră nu face nicio distincţie între gaze ‘convenţionale’ şi ‘neconvenţionale’, întrucât nu există diferenţe de compoziţie chimică între gazele naturale provenite din formaţiuni cu permeabilitate scăzută şi cele provenite din formaţiuni cu un grad ridicat de permeabilitate. Tehnica de exploatare este diferită de cea folosită pentru gazele naturale aflate în depozite libere. De aceea, autorităţile române nu au în vedere introducerea de redevenţe separate pentru aşa numitele gaze de şist.

AGERPRES: Câte licenţe există în prezent pentru explorarea, exploatarea gazelor de şist?

Gheorghe Duţu: Obiectul acordurilor de concesiune petrolieră încheiate de ANRM vizează executarea de operaţiuni petroliere în vederea explorării-dezvoltării-exploatării gazelor naturale şi ţiţeiului.

AGERPRES: Aveţi situaţii în care aţi respins sau anulat licenţe în ultimii ani? Pentru cine şi de ce?

Gheorghe Duţu: Au existat şi astfel de situaţii, de exemplu în anul 2014. Motivele de anulare au fost fie faptul că agenţii economici nu au achitat taxele şi redevenţele cuvenite statului pentru realizarea activităţii miniere, fie pentru că aceştia nu au putut face dovada documentelor pentru autorizarea începerii activităţii miniere, în termenul prevăzut de lege.

AGERPRES: Câţi bani a încasat statul în 2014 din redevenţe?

Gheorghe Duţu: În anul 2014, redevenţele petroliere datorate statului au fost în cuantum de circa 1,367 miliarde de lei, iar sumele au fost şi încasate. În ceea ce priveşte redevenţele miniere datorate, valoarea acestora era de 248 milioane de lei, din care s-au încasat până în prezent aproximativ 190 milioane de lei.

AGERPRES: Care este situaţia restanţelor la plata redevenţelor?

Gheorghe Duţu: Parte a sumelor restante reprezintă datoriile marilor companii. Pentru recuperarea sumelor restante, ANRM, prin Compartimentele de Inspecţie Teritorială, a transmis Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice Judeţene situaţii privind achitarea redevenţelor, taxelor, evidenţa debitorilor, notificările transmise companiilor datornice şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia minieră.

AGERPRES: ANRM participă la stabilirea noilor redevenţe?

Gheorghe Duţu: Comitetul interministerial pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor angajate de Guvernul României cu organismele financiare internaţionale FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană în domeniul taxării resurselor minerale, aflat sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice din România, a analizat, în ultima perioadă, oportunitatea implementării unor modificări legislative în zona redevenţelor petroliere. La invitaţia Ministerului Finanţelor Publice, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale s-a implicat activ în cadrul lucrărilor acestui comitet. Instituţia noastră a colaborat îndeaproape atât cu reprezentaţii Ministerului Finanţelor Publice, cât şi cu experţii organismelor financiare internaţionale în vederea reconfigurării regimului de taxare optim aplicabil operaţiunilor petroliere desfăşurate pe teritoriul României.

AGERPRES: Cum apreciaţi o posibilă majorarea a lor?

Gheorghe Duţu: Pe termen scurt, o majorare spectaculoasă a redevenţelor este puţin probabilă. Noile redevenţe se vor aplica, cel mai probabil, acordurilor petroliere viitoare. Acordurile existente au fost deja semnate cu nişte clauze care includ redevenţele actuale, pe baza cărora companiile şi-au făcut planuri de afaceri pe 10-15 ani. Sistemul de redevenţă are avantajul că asigură un venit la bugetul de stat imediat, din momentul trecerii în exploatare (producţie). Sunt ţări unde redevenţa este zero, dar taxa pe profit este foarte mare.

AGERPRES: Ce recomandare are instituţia în legătură cu acest subiect şi de ce?

Gheorghe Duţu: Punctul de vedere exprimat de instituţia noastră, pe parcursul dezbaterilor privind redevenţele a vizat necesitatea creării premiselor stabilirii unui echilibru corect între veniturile ce revin statului şi menţinerea unui cadru atractiv pentru investiţii private, prin consolidarea unui sistem de reglementare fiscal şi de redevenţe stabil, predictibil flexibil, şi care să reflecte în mod corect realităţile economice ale industriei de ţiţei şi gaze din România. Stabilirea cotelor redevenţei trebuie să ţină cont, pe de o parte, de caracteristicile geologice ale zăcămintelor existente în România şi, pe de altă parte, să se facă o distincţie clară între onshore şi offshore (de mică şi de mare adâncime)