„Aproape toate dosarele mari din perioada 2010 – 2011 au fost cesionate şi aproape toate au devenit cazuri speciale (…) Avem toate datele. Aşteptăm instituţiile interesate să vină şi să le prezentăm. Sunt dosare cesionate şi de mai multe ori, care au avut 3-4 cesionari de-a lungul timpului”, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu.
Declaraţia survine anunţului primului ministru, Victor Ponta, privind intenţia de a impozita câştigurile obţinute de cei care au cumpărat drepturi litigioase de la foştii proprietari şi care au primit titluri de despăgubire.
Până la retragerea PSD de la guvernare, Autoritatea a fost condusă în 2009 de către Ancuţa Gianina Opre, fosta consilieră a fostului preşedinte PSD Mircea Geoană.
Fost deputat PSD între 2004 şi 2008, George Băeşu a înlocuit-o în vara anului trecut pe procurorul Dorina Danielescu, numită în funcţie de numai nouă luni. Până în octombrie 2011 funcţia de preşedinte al ANRP a fost deţinută de Crinuţa Dumitrean, din partea PDL, susţinută de secretarul general al partidului, Ioan Oltean. Dumitrean a fost destituită de fostul premier Emil Boc, după ce în august 2011 DNA l-a arestat pe Remus Baciu, unul dintre vicepreşedinţii de atunci ai autorităţii.
Încă de la instalare Băeşu a criticat modul în care s-au atribuit despăgubirile, iar una dintre decizii a fost tocmai desfiinţarea dosarelor „cazuri speciale”, care acordau prioritate persoanelor în etate sau care sufereau de boli grave.
„Avem cesionari care după ce au dat un milion de euro au devenit cazuri speciale, pentru că sufereau de nu ştiu ce boală, şi s-a rezolvat cu rapiditate. Cât a fost dosarul unui pensionar nu era caz special, când a ajuns la un tânăr de 34 de ani care suferea de guturai s-a transformat imediat în caz special”, a declarat Băeşu pentru MEDIAFAX.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor va fi obligată să revadă, până la finele lui 2015, toate dosarele soluţionate, inclusiv cele pentru care s-au plătit despăgubiri în numerar, Guvernul urmând să finalizeze până la finele lunii ianuarie o nouă lege de restituire a proprietăţilor.
Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, un memorandum privind urgentarea elaborării noilor reglementări în domeniul restituirii proprietăţilor, întocmit de ministrul delegat pentru Buget, document în care se fac propuneri pentru încadrarea în termenul acordat de CEDO statului român pentru soluţionarea problemei restituirii proprietăţilor.
Potrivit deciziei Guvernului, până la finele anului 2015 Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor urmează să revadă toate dosarele soluţionate, inclusiv cele pentru care s-au plătit despăgubiri în numerar, şi să analizeze cauzele care au determinat nerestituirea bunurilor în natură sau prin echivalent, în compensare cu alte bunuri.
Totodată, până pe data de 30 ianuarie 2013 Comitetul interministerial privind procesul de reformare a legislaţiei şi procedurilor din domeniul restituirii proprietăţilor trebuie să elaboreze şi să prezinte pentru primă lectură proiectul de lege privind reglementarea restituirii proprietăţilor.
Fiecare minister va transmite Ministerului Finanţelor Publice, până la 30 ianuarie 2013, situaţia imobilelor retrocedate, a celor nou construite şi, după caz, situaţia cheltuielilor cu chiriile pentru sedii, iar Ministerul Educaţiei va transmite situaţiile menţionate şi pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat.
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor estimează totalul despăgubirilor la 8,7 – 9 miliarde euro.
Miza mare a procesului nu sunt casele şi terenurile naţionalizate de la populaţie, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte şi minorităţi.
Fostul ministru al Finanţelor Publice Bogdan Drăgoi a declarat în primăvara anului trecut pentru MEDIAFAX că din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul în bani al proprietăţilor naţionalizate dacă toate acedstea nu ar putea fi restituite în natură, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.
De altfel, guvernul Ungureanu a încercat să promoveze o lege de limitare a despăgubirilor foştilor proprietari, dar a retras proiectul de lege, sub presiunea societăţii civile şi a UDMR, precum şi pentru că exista riscul ca actul normativ să fie declarat neconstituţional.
La acea vreme, Ministerul Justiţiei a susţinut restituirea în natură a proprietăţilor naţionalizate şi eşalonarea pe o perioadă foarte lungă a despăgubirilor băneşti şi a respins total propunerea iniţială a Finanţelor, de limitare a despăgubirilor.
Se pare că guvernul Ponta are în vedere chiar această soluţie, respectiv restituirea în natură a cât mai multor imobile şi terenuri şi eşalonarea pe o perioadă mai lungă a despăgubirilor băneşti.
Surse guvernamentale susţin însă că s-a pus şi problema constituirii unui nou Fond Proprietatea, mai ales că în perioada următoare statul va lista o serie de companii la Bursa de Valori Bucureşti.