Şeful ANSVSA: La nivel de ţară, mâncăm alimente sigure. Faţă de unele state, controlăm mai mult în România

Preşedintele ANSVSA mai vorbeşte în interviu despre deblocarea unor pieţe de export pentru produsele alimentare româneşti, dar şi despre măsurile luate pentru protejarea sănătăţii şi siguranţei populaţiei în perioada Sărbătorilor Pascale.

De asemenea, Butaru consideră că nu există nicio legătură între consumul de alimente şi îmbolnăvirea bebeluşilor
din Argeş, inspectorii analizând într-o perioadă destul de scurtă peste 567 de eşantioane din probe de alimente.

Pe de alte parte, şeful ANSVSA asigură consumatorii români că alimentele de pe piaţă sunt controlate şi sigure, fiind în total dezacord cu posibilitatea ca o carne congelată timp de 40 de ani să intre pe piaţă pentru consum.

Aţi preluat de aproape două luni şefia ANSVSA, în timpul crizei legate de îmbolnăvirile copiilor din Argeş. Consideraţi că inspectorii sanitari veterinari şi-au făcut datoria în acest caz? Există, totuşi, un răspuns ferm legat de cauza îmbolnăvirii bebeluşilor?

Andrei Butaru: Noi nu am făcut altceva decât să venim în sprijinul colegilor medici umani care au făcut ancheta epidemiologică, să controlăm alimentele pe care dumnealor le-au incriminat la momentul respectiv, iar rezultatele au fost cele pe care le-am publicat la momentul oportun. Într-o perioadă destul de scurtă am prelevat probe din alimente şi am analizat peste 567 de eşantioane din probe. O muncă destul de dură şi insistentă. Au fost doar probe de alimente, pentru că acesta este domeniul nostru de activitate. Nu puteam face altceva decât să prelevăm şi să analizăm probe din alimentele indicate în ancheta epidemiologică condusă de colegii de la Ministerul Sănătăţii. Restul este problema lor şi ei au gestionat tot ceea ce a însemnat criza bebeluşilor. Analizele au vizat laptele crud, plus toate sortimentele de lactate, carnea de pasăre, la rândul ei incriminată în anchetă, plus toate produsele non-animale indicate: legume, fructe, tot ce s-a stabilit la nivelul anchetei. Acele probe în care s-a depistat Escherichia Coli, după cum am mai spus, nu au avut nicio legătură cu îmbolnăvirea sau moartea bebeluşilor.

 În momentul de faţă aţi autorizat din nou din punct de vedere sanitar-veterinar fabrica de lactate Brădet din Argeş?

Andrei Butaru: Nu exista niciun motiv ca fabrica să stea închisă din punct de vedere sanitar-veterinar. Acolo s-au făcut toate demersurile, oamenii au făcut dezinfecţiile necesare, s-au recoltat probe, iar echipa de inspectori a constatat că nu sunt motive pentru care fabrica să stea închisă. Poate să îşi reia producţia în condiţiile stabilite de autorităţile sanitar-veterinare.

În opinia dumneavoastră, care consideraţi că a fost cauza îmbolnăvirilor din Argeş?

Andrei Butaru: Din punctul meu vedere, nu cred că există o legătură între consumul din alimentele suspicionate şi îmbolnăvirea bebeluşilor. Competenţa noastră se opreşte însă la aliment, eu nu pot să merg mai departe decât pe ceea ce se presupune a fi un aliment salubru şi liber de boli. Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) – forul ştiinţific european – a spus într-un comunicat că au fost mai multe tulpini şi mai multe surse posibile şi că la o primă concluzie nu se poate stabili o cauză fixă şi clară. E posibil să fie o transmitere şi prin purtător uman. Aceasta este şi problema cu E-coli. Şi noi o avem la purtător şi animalele, dar problema este cu mutaţiile genetice care apar la acest tip de bacterie. Eu am mai spus: biologia nu este matematică. Într-un fel reacţionez eu la un medicament şi altfel dumneavoastră. Este un deziderat în biologie: nu există boală, ci bolnav. Este foarte greu de stabilit clar un diagnostic de certitudine. Eu vă spun că aproape sigur în alimente E-coli este foarte greu să apară sau apare numai de la purtătorul uman, pentru că cercetătorii au spus că acesta se distruge prin pasteurizare şi acolo unde intră lapte pasteurizat nu trebuie să existe o problemă. Poate să existe purtător de Escherichia Coli, nu neapărat o tulpină verotoxigenă, care între timp se poate transforma într-o tulpină agresivă. Sunt foarte multe tulpini de Escherichia Coli. Nu toţi au fost diagnosticaţi cu această bacterie.

ANSVSA este răspunzătoare de siguranţa alimentelor de pe piaţă. Credeţi că la ora actuală mâncăm alimente sigure în România?

Andrei Butaru: Noi considerăm că, prin programul de control stabilit de ANSVSA, la nivel de ţară, la ora actuală mâncăm alimente sigure, pentru că atunci când spunem că am găsit anumite alimente cu deficienţe, asta înseamnă că oamenii noştri şi-au făcut datoria şi le-au scos de la consum. Practic, nu au ajuns pe raft produsele respective. Dacă o să luăm toate alimentele sechestrate, distruse şi incinerate, o să vedeţi că au fost cantităţi foarte mari de alimente pe care colegii noştri le-au scos de la raft. Asta ne face să considerăm că serviciile veterinare sunt pe toate fluxurile, de la abator până la raft, şi, chiar dacă pe toate aceste verigi pot să apară probleme, este important că ele nu mai ajung la raft. Deci, eu afirm că mâncăm alimente sigure.

Faţă de unele state membre, noi controlăm mai mult în România, chiar agenţii economici ne-au acuzat că îi pisăm prea mult, dar credem că siguranţa alimentelor e mai importantă decât ceea ce spun agenţii economici.

În calitate de specialist, consideraţi că este posibil să intre pe piaţă carne congelată timp de 40 de ani?

Andrei Butaru: Este exclus aşa ceva! Ea putea să fie o carne foarte veche, alterată, dar nu putem spune că are 40 de ani şi nu cred că există o metodă în Europa de a stabili vârsta cărnii. Ne întrebăm care era interesul. Dacă facem un simplu calcul: cât curent s-ar fi consumat ca să o ţină congelată timp de 40 de ani, pentru că altfel se strica, cred că ar fi ajuns mai scumpă decât carnea de vacă din rasa Kobe.

Se apropie Sărbătorile Pascale. Ce măsuri şi recomandări aveţi pentru populaţie şi agenţii economici în vederea evitării unor eventuale toxiinfecţii alimentare?

Andrei Butaru: Noi, în perioada Sărbătorilor de Crăciun şi de Paşte, suntem în alertă. Lucrăm cu program prelungit în toate unităţile sanitar-veterinare din România. Controalele au început deja. Am trimis o notă de serviciu cu principalele obiective, pentru că nu se consumă numai carne de miel în perioada Sărbătorilor Pascale, ci şi produse lactate, carne de porc, curcan, ouă. De altfel, toţi cei care comercializează aceste produse în perioada Paştelui sunt tentaţi să facă o aprovizionare masivă şi de aici apar problemele. În zilele călduroase încarcă foarte mult vitrinele frigorifice şi ‘le cade frigul’ şi atunci trebuie să îşi scoată foarte repede produsele. La fel şi în cazul depozitării, în ideea de găsi de toate, le depozitează haotic. De aceea, în perioada sărbătorilor, noi avem cantităţi confiscate mult mai multe decât în alte perioade, dar nu pentru că nu am controla, ci pentru că agenţii economici, încercând să vândă cât mai mult, uită nişte etape şi atunci apar aceste probleme. Acţionăm astfel încât să nu ajungă la raft aceste produse!

Aveţi suficienţi inspectori pentru control în această perioadă?

Andrei Butaru: Întotdeauna avem nevoie de mai mulţi. Niciodată nu o să fie suficienţi medici ca să cuprindem totul. Prin prelungirea programului de muncă – pentru că până în sâmbăta Paştelui ei vor lucra şi sâmbăta şi duminica, dar şi prin suplimentarea inspectorilor din teren cu cei din direcţii, eu cred că vom face faţă. Nimeni în perioada aceasta nu mai stă la birou, toţi sunt pe teren.

Există un număr de telefon unde consumatorii pot reclama eventuale nereguli?

Andrei Butaru: Există şi un TELVERDE la care consumatorii pot suna şi nu plătesc nimic – 0800826787. Este afişat la ANSVSA şi la sediile direcţiilor judeţene din toată ţara. Avem asigurată permanenţa pentru momentele în care apar lucruri mai delicate ca să putem acţiona imediat.

Aveţi solicitări din partea primăriilor de a organiza puncte pentru sacrificarea mieilor?

Andrei Butaru: În fiecare an s-au dat avize pentru sacrificarea mieilor în anumite zone, respectiv acolo unde primăria îndeplineşte condiţiile minime pentru sacrificare, adică asomare, sursă de apă, împrejmuire, pentru că nu vrem să creăm un spectacol din aceste sacrificări. Acolo unde se solicită se face o vizită a inspectorilor, se vede dacă îndeplinesc condiţiile minime pentru sacrificarea tradiţională, pentru că acei miei nu merg pentru revânzare, ci sunt pentru cetăţenii care nu vor să-i cumpere din galantar. Îi văd, se sacrifică şi pe urmă îi iau acasă. Există întotdeauna un medic şi un tehnician la locul în care s-a cerut o autorizare de sacrificare. Avizarea noastră este dată de luni până sâmbătă, o săptămână înaintea Paştelui, aşa cer şi consiliile locale. Abia atunci vom şti câte centre s-au avizat în ţară.

S-a vorbit în ultimul timp despre importurile de alimente din ţările terţe şi comerţul intracomunitar şi despre realizarea unui control mai riguros. Cum gestionaţi această problemă?

Andrei Butaru: Noi facem controale la frontieră prin Posturile de Inspecţie la Frontieră (PIF) pe care le avem, o parte acolo şi o parte la punctele vamale de interior, conform normativelor europene pe comerţul intracomunitar, iar pe importurile din ţări terţe pe regulile stabilite de legislaţia europeană. Ca număr vă dau ce am controlat anul trecut: 34.493 de transporturi, din care 2.500 au fost de origine animală şi restul de origine non-animală. Au fost şi unele respinse la frontieră, pentru că erau neconforme, respectiv un număr de 27 de transporturi, din care 13 cu produse animale şi 14 non-animală.

La legume şi fructe facem analize la pesticide, dar la arahide, de exemplu, putem face şi la aflatoxină, în timp ce la produsele animale putem să găsim diverse lucruri, fie că s-a întrerupt frigul, iar carnea refrigerată trebuie transportată la o temperatură de maximum 4 grade, iar dacă a ajuns la temperaturi de 8 sau 10 grade Celsius atunci acel transport este impropriu şi alimentele se confiscă. Se pot face şi analize pe carne la cererea agentului economic, cu examene microbiologice sau de prospeţime, dacă el consideră că produsele au avut de suferit în timpul transportului. Mai sunt situaţii pe care le găsim la control, respectiv produse deteriorate, deformări ale ambalajului din cauza transportului sau documente care nu sunt în regulă.

Există posibilitatea ca, în cazul schimburilor intracomunitare, să controlăm tot ce intră în ţară?

Andrei Butaru: Dacă avem suspiciuni o putem face, dar obligaţia este a agentului economic să anunţe medicul veterinar care deserveşte un depozit de destinaţie. El recoltează probe, le duce la laborator, care emite un buletin de analize. Este şi în avantajul agentului economic. Putem face şi noi dacă avem suspiciuni sau pe controalele tematice.

În ce stadiu se află legislaţia pe ecarisare, pentru că ştim că România a primit în ultimii ani mai multe semnale de atenţionare din partea Comisiei Europene pentru a-şi pune la punct un sistem naţional de ecarisare. ANSVSA este inclusă în acest sistem naţional?

Andrei Butaru: Noi suntem doar parţial în acest sistem de ecarisare. Noi controlăm modul de ecarisare a teritoriului, este în continuare în sarcina noastră, pentru că orice cadavru care rămâne la nivelul unei localităţi poate fi o sursă de boală. Acum, autorităţile locale sunt cele obligate să îşi ecariseze teritoriul, dar legea nu acoperă foarte bine acest domeniu. Sunt nişte încercări acum, sunt nişte bani prin MADR şi MDRAP, care se vor investi în acest domeniu, astfel încât ecarisarea să fie făcută foarte bine, să fie dotaţi cu maşini, cu locuri de depozitare temporară până se ajunge la incinerare. Acestea trebuie să fie amenajate ”cu frig”, pentru că în perioada verii un cadavru trebuie să stea congelat într-un depozit undeva până la incinerare. Se lucrează la legislaţie acum. Noi vom fi actorii care vom controla modul în care se face ecarisarea, cum se transportă şi cum se incinerează. Au fost deja câteva grupuri de lucru şi trebuie să vedem cum se pune în practică.

S-a vorbit despre vaccinarea tuturor rumegătoarelor pentru eliminarea bolii limbii albastre. Cum vedeţi gestionarea acestei boli pe teritoriul României? În prezent boala limbii albastre evoluează în România?

Andrei Butaru: La noi, a evoluat în ultimii doi ani, dar în focare izolate. Eu zic că nu trebuie să ne speriem. Există în toată Europa, a evoluat în Spania, în Germania, Franţa şi Grecia. Este o boală care nu se transmite la om, nu este o zoonoză şi nici mortalitatea nu este foarte mare. Morbiditate este pentru că, din punct de vedere economic, scad producţiile animaliere. Ea ne creează o problemă în momentul în care apare într-o zonă în care nu mai putem exporta animale vii într-o ţară şi, de aceea, s-a propus zonarea. Acestea au fost şi discuţiile recente din Iordania. Dacă într-o zonă în care acoperim totul, stabilim zona de protecţie şi zona de supraveghere în care evoluează boala – şi o izolăm acolo. Din alte zone, libere de boală pot pleca la export animale cu certificat clar. Noi trebuie să certificăm că aceste animale provin din zone libere de boală. Înainte era discuţia ca, în cazul în care în România exista undeva boala, nimeni nu mai putea exporta. Şi nu cred că este corect! La ora actuală sunt fermieri mari care solicită vaccinarea animalelor, la cerere, deşi în prezent, în România, nu evoluează boala.

Serviciile veterinare din România sunt în alertă maximă încă din toamna anului trecut, din cauza apariţiei pestei porcine africane (PPA) în apropierea graniţelor ţării. Ce măsuri au fost luate pentru protejarea României de boală, astfel încât să nu riscăm o interdicţie pe exportul de carne de porc?

Andrei Butaru: Pesta porcină africană este o problemă delicată, pentru că nu există vaccin şi nu există nicio metodă de prevenţie. Marea problemă este că evoluează foarte aproape de graniţă, la Odesa, în Ucraina. Deşi se spune că ar fi şi în Moldova, oficial nu este declarat nimic, ori prea mult nu pot să o ascundă, deoarece boala evoluează foarte rapid şi mortalitatea este foarte mare. Boala evoluează în prezent în ţările Baltice, în Polonia, Rusia şi Ucraina.

Noi facem analize pentru depistarea PPA. Am stabilit măsurile pentru punctele de trecere în frontiere şi în Delta Dunării, pe graniţa cu Ucraina şi Moldova. S-au întărit controalele şi pe circulaţia animalelor vii pentru a preveni contaminarea. Trebuie să menţinem biosecuritatea fermelor, dar marea problemă este gospodăria ţărănească, pentru că acolo nu poţi pune filtre. Toate ţările care au PPA au spus că a venit, cel mai sigur, cu porcul mistreţ, dar nu se exclude transportul cu produse de origine animală dintr-o ţară în care evoluează PPA. Continuăm supravegherea în Deltă pe porcii mistreţi, iar până în prezent nu am găsit virusul la noi în ţară.

Ce ne puteţi spune despre reluarea comerţului intracomunitar cu porci vii? Consideraţi anul 2016 un termen fezabil pentru primirea acestui acord din partea Comisiei Europene, în contextul evoluţiei pestei porcine africane în apropierea graniţelor?

Andrei Butaru: Promisiunile aşa sunt, teoretic ar trebui să ne scoată din acea anexă, pentru că am îndeplinit tot ce s-a stabilit de comun acord în anii anteriori. Au fost discuţii şi am avut corespondenţă, dar până acum nu am avut audit de la Comisia Europeană. S-a discutat ca în vară să avem, poate, un audit şi să se găsească o soluţie. Eu zic că, dacă ne facem treaba şi demonstrăm că nu avem probleme cu pesta porcină clasică, poate obţinem trecerea pe altă anexă. Probabil se vor stabili nişte ferme de unde se va putea exporta, dar, până nu vom avea un audit, nu avem altceva stabilit.

Aş vrea să vorbim şi despre deblocarea unor pieţe pentru exportul produselor alimentare româneşti. Ce noutăţi mai sunt pe relaţia de export cu China sau pe alte ţări terţe?

Andrei Butaru: Suntem în discuţii avansate cu China, dar şi cu Japonia pe exportul de carne de porc. Se lucrează la armonizarea certificatelor. Pe China, se pare că vom avea o nouă rundă de negocieri în vară. Ei cumpără deja material seminal de bovine şi, în luna iunie, am stabilit o nouă întâlnire cu China pentru că sunt interesaţi să ia produse de origine animală – carne şi preparate din carne. Pe miere este armonizată legislaţia sanitar-veterinară. Avem certificate pentru export pe carne de pasăre, carne de ovine şi ouă cu ţări precum Liban, Irak şi Iran. În Qatar avem pentru exportul de carne de ovine, în Chile pentru membrane naturale, avem pe produse de carne în Macedonia, iar în Moldova, carne şi produse din carne şi gelatină. De asemenea, avem pe carne de ovine şi de vită dezosată în Egipt, certificate pentru produse de pescuit în Turcia. În toate aceste cazuri avem certificatele armonizate.

Mai avem în lucru certificate sanitare veterinare primite de la autoritatea din Kazakstan pentru miere, ouă, conserve din carne, carne de iepure şi vânat, iar în Albania au fost trimise modele de certificate de export pe bovine, pasăre şi porc. La fel şi pentru Georgia.

În condiţiile în care ştiţi că mandatul actualului Guvern se încheie în luna noiembrie, care ar fi principalul obiectiv la ANSVSA?

Andrei Butaru: La ora actuală, ANSVSA este o instituţie în care la nivel central lucrează 300 de oameni. Sunt oameni care chiar muncesc de rup pământul, dar trebuie să ne eficientizăm, să punem oamenii potriviţi la locurile potrivite. Sunt locuri unde avem sincope foarte mari, şi asta nu putem să o facem decât prin modificarea organigramei şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare. Reorganizarea nu înseamnă că dăm oameni afară, ci că eficientizăm munca, astfel încât un act să nu mai facă 30 de zile, iar un răspuns la o solicitare a agentului economic să nu mai stea cu săptămânile. Un al doilea obiectiv este modificarea legislaţiei. Avem unele ordine vechi, care au lacune, şi atunci trebuie să le actualizăm, pentru că unele au ani de zile de când nu au mai fost modificate şi ne creează o serie de probleme, atât nouă, cât şi agenţilor economici. Aici este vorba de ordinul 40 privind identificarea şi înregistrarea animalelor, ordinul 111 privind procedura de înregistrare a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă a produselor alimentare. După ce vom eficientiza munca, vom putea trece la partea legislativă