Şeful APIA: Din 410 sesizări pe fraude cu fonduri europene, doar 37 au fost întemeiate – interviu

Economica.net
04 07. 2018
fonduri_ue__proiecte__46130100_37452100

Într-un interviu acordat AGERPRES, şeful APIA a vorbit despre licitaţia pentru extinderea softului APIA, precum şi despre complexitatea formelor de sprijin pe care le gestionează, în condiţiile în care în anul aderării la UE erau mai puţin de 10 scheme de finanţare, iar în prezent s-a ajuns la 100, ceea ce implică nu mai puţin 2,5 milioane de operaţiuni pe fluxul de autorizare într-un singur an.

 Pintea subliniază în interviu că România nu excelează la fraude cu fonduri europene, ţinând cont de faptul că din cele 410 sesizări venite în 2017 şi 2018 doar 37 au fost întemeiate, însă îndeamnă pe oricine are suspiciuni sau observă nereguli în gestionarea fondurilor europene să le sesizeze, pentru că ‘este în interesul nostru ca niciun eurocent să nu fie risipit sau obţinut pe alte căi decât strict pe măsurile pe care APIA le gestionează’.

AGERPRES: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) este una dintre cele mai importante instituţii care gestionează banii europeni destinaţi sectorului. Care este valoarea totală a subvenţiilor plătite către fermierii români de la înfiinţarea instituţiei şi până în prezent, pe baza rambursărilor venite de la Comisia Europeană?

Adrian Pintea: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) s-a înfiinţat prin legea 1 din 2014, dar din 2005 a devenit funcţională. Un început greu pentru toată lumea, pentru că atunci se pregăteau bazele de date, se adunau toţi fermierii din ţară, au urmat angajări, fiind o instituţie nouă, iar undeva în 2006 – de când lucrez şi eu în instituţie – a început plata anumitor forme de sprijin, dar strict din bugetul naţional. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (UE) au început noile forme de sprijin şi iată că astăzi APIA a devenit, ca să spun aşa, un mamut, care gestionează sume foarte mari, plus un număr mare de salariaţi. Sunt undeva la 4.859 de funcţii la nivelul întregii ţări. Avem 42 de centre judeţene, 266 de centre locale care acoperă toate unităţile administrativ-teritoriale ale ţării, şi fiecare centru judeţean are între 6 şi 8 centre locale, în funcţie de mărimea judeţului, de numărul de exploataţii şi de numărul de fermieri.

Revenind la bani, la plăţi, sumele rambursate de Comisia Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în anii financiari 2007 – 2018 se ridică undeva la 12,29 de miliarde de euro. Dacă ne uităm la anul 2007, când am avut vreo 6 milioane de euro, iată că am ajuns în 2018 la peste 1,6 miliarde de euro. Şi vorbim strict de sume care deja au fost rambursate. Este de precizat că în fiecare an procentul de absorbţie pentru toţi anii financiari a fost aproximativ de 96%. Vorbim de exerciţiul financiar anterior 2007 -2015, pe vechea Politică Agricolă Comună (PAC). Pentru anii 2016 – 2018, pe noua perioadă de programare, procentul de absorbţie până la această dată este de 91 – 92%, strict pe sume deja rambursate de Comisia Europeană, dar tendinţa este ca în fiecare an gradul de absorbţie să atingă aproape 100%.

Pentru ultima declaraţie de cheltuieli, cea pentru luna mai, a venit deja decizia de rambursare, respectiv 87,5 milioane de euro, care urmează să fie încasată până în 5-6 iulie, ceea ce ar duce automat la creşterea procentului de absorbţie undeva la 93%, dar mai urmează şi celelalte cheltuieli.

AGERPRES: Care sunt schemele de finanţare gestionate de APIA şi din ce fonduri sunt acoperite?

Adrian Pintea: Agenţia gestionează în prezent o multitudine de forme de sprijin care sunt destinate fermierilor români, finanţate atât din bugetul UE cât şi de la bugetul naţional. APIA este responsabilă şi este singura instituţie care gestionează FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă n.r), în care sunt incluse plăţile directe, măsurile de piaţă, cele de promovare a produselor agricole, iar din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) implementăm o serie de măsuri care sunt delegate prin PNDR pe noul exerciţiul financiar 2014-2020. Binenţeles, sunt incluse şi cele din Bugetul Naţional, acele plăţi compensatorii sau complementare, aşa cum se numeau în exerciţiul anterior, iar acum poartă denumirea de Ajutoare Naţionale Tranzitorii şi de Stat.

AGERPRES: Efectiv, câte forme de sprijin sunt?

Adrian Pintea: Dacă noi am demarat în 2007, la începuturile funcţionării agenţiei, cu până în 10 scheme de sprijin, de plată, care s-au acordat fermierilor, astăzi, cu toate măsurile şi sub-măsurile, sunt peste 100, iar lucrul acesta sigur că a îngreunat activitatea şi, cu toată lipsa de modestie, pot spune că APIA are cea mai performantă şi mai complexă bază de date şi un sistem informatic de o complexitate ridicată, în condiţiile în care într-un an se fac peste 2,5 milioane de operaţiuni, pe tot fluxul de autorizare. Nu putem spune că după ce s-a depus o cerere, fermierul îşi primeşte deja banii. Sunt o grămadă de paşi de la depusul cererii până la bani.

AGERPRES: Dacă tot aţi menţionat că APIA are un sistem informatic de o complexitate ridicată, care mai este situaţia licitaţiei organizate pentru extinderea şi dezvoltarea sistemului informatic, acţiune contestată în instanţă încă de anul trecut de firma care a dezvoltat softul mai bine de 10 ani?

Adrian Pintea: Referitor la procedura de achiziţie publică privind serviciile de mentenanţă, extindere şi dezvoltare a sistemului informatic al APIA vă pot spune că anunţul de participare a fost publicat în SEAP în data de 12 august 2017, iar în 16 august 2017 şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), fiind şi o licitaţie europeană. După primirea acestor oferte, în cadrul comisiei de evaluare s-au analizat ofertele tehnice şi financiare, dar a existat o contestaţie care a fost depusă la Curtea de Apel Bucureşti din partea unui ofertant.

AGERPRES: Ofertantul este firma Siveco cea care v-a făcut softul până în momentul de faţă.

Adrian Pintea: Da. Aşa e. Dar oferta acestuia a fost exclusă de la procedura de atribuire.

AGERPRES: Pe ce motiv?

Adrian Pintea: Pe baza unor declaraţii, acel DUAE (Document Unic de Achiziţie European), legat de sancţiuni şi penalităţi, ceva de genul. Pe data de 9 iulie se va judeca recursul la Curtea de Apel şi, în măsura în care se soluţionează în instanţa, comisia de evaluare va aplica decizia instanţei, iar în termenul cel mai scurt va atribui noul acord cadru. Categoric au fost multe discuţii pe marginea acestui subiect, e normal, pentru că este o sumă mare, în total vorbim de 100 de milioane de lei. Cred că bătălia între firme este cumva un lucru bun şi normal, suntem într-o economie de piaţă, fiecare se zbate şi noi ne dorim să fie un ofertant cât mai bun şi cât mai performant ca să ne continuăm activitatea. Dar tot ceea a fost făcut până acum trebuie să funcţioneze şi funcţionează. Sistemul funcţionează şi nu este niciun fel de problemă.

Această licitaţie este în desfăşurare şi îşi urmează calea legală şi, categoric, nu poate interveni nimeni, iar termenul de 9 iulie este definitiv. Şi eu mi-aş dori să fie ieri, să se semneze şi să se închidă. Însă, prin modificarea legislaţiei achiziţiilor publice, legea îţi permite, dacă este o urgenţă, poţi să scoţi din bucata mare o părticică, urgenţa, astfel încât să se poată derula o licitaţie paralelă, iar activitatea să funcţioneze. Lucrul acesta l-au făcut şi colegii de la departamentul de specialitate şi vom semna un contract, până la definitivarea lui, astfel încât activitatea să nu fie întreruptă. Pot să va spun că astăzi funcţionăm la parametri normali. În momentul în care instanţa va decide, ea va lua act şi ‘x’ va câştiga pe o perioadă de trei ani şi vom merge înainte.

AGERPRES: Revenind la bani, care este plafonul alocat României de Comisia Europeană în 2018 pentru plăţile directe? Cum va fi 2019 din acest punct de vedere?

Adrian Pintea: Plafonul alocat României, aşa cum este prevăzut în regulamentul Comisiei Europene (CE), este 1,912 miliarde de euro pentru campania 2018. În 2017 a fost 1,801 miliarde de euro, iar în ceea ce priveşte campania din 2019 alocarea financiară pentru plăţile directe va fi de 1,903 miliarde de euro, însă CE poate veni cu o suplimentare aşa cum s-a întâmplat şi în cazul campaniei 2018. Începând cu 2007, în fiecare an şi până în prezent, s-a observat o creştere a plafonului acordat României. Cu siguranţă şi anul acesta ne vom închide cu o absorbţie de 96% – 97% pe anul 2017.

AGERPRES: Câţi fermieri beneficiază de subvenţiile de la APIA din fonduri europene şi naţionale? Care este dinamica din ultimii 10 ani pe acest segment?

Adrian Pintea: În ceea ce priveşte Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2018, ştim că perioada de depunere este 1 martie – 15 mai a.c., iar la nivelul Agenţiei s-a depus un număr de 867.067 de cereri pentru o suprafaţă de 9,64 milioane hectare. Un fermier înseamnă o cerere. Fiecare poate avea de la 5 scheme până la 100 de scheme. Un lucru bun care s-a observat de la an la an a fost o creştere a suprafeţei pentru care se solicită sprijin. De exemplu, faţă de campania 2017, suprafaţa solicitată în 2018 a crescut cu aproximativ 100.000 de hectare, ceea ce demonstrează că exploataţiile s-au unit, fermierii conştientizând importanţa majoră a asocierii în vederea consolidării pe piaţă. Lucrul acesta a fost îmbucurător pentru noi pentru că APIA are o strategie, prin care toţi acei fermieri pe care îi avem în baza de date într-un an, toţi primesc invitaţie acasă să se prezinte la data, ora stabilită la centrul local, la cele 266 locale, respectiv 42 centre judeţene să îşi depună cererea de plată. În accepţiunea APIA avem două categorii de fermieri: fermierul mic, care deţine între 1 şi 50 de hectare, iar aceştia depun toţi la cele 266 de centre locale, şi fermierul mare, care deţine peste 50 de hectare. Fermierii mari depun la cele 42 de centre judeţene.

Un lucru bun este că în acea invitaţie transmisă fermierilor este trecut funcţionarul care răspunde de acel fermier din momentul în care a intrat pe uşă şi a depus cererea până când are banii în cont. Un funcţionar răspunde de o unitate administrativ-teritorială, două sau trei, în funcţie de numărul de fermieri, de numărul de cereri care există pe centrul local respectiv şi bineînţeles se ţine cont şi de încărcătura pe fiecare funcţionar, de gradul de complexitate al cererilor. O cerere poate să aibă doar SAPS, iar o alta să fie un dosar cu mult mai multe scheme de sprijin. Acest lucru fiind spus fermierilor încă de la început, ca şi cu picătura chinezească, toţi fermierii au încercat şi au venit la data şi ora stabilită.

APIA lucrează cu peste un milion de oameni, fermieri care îţi calcă pragul şi automat, de la cel cu 4 clase, până la cel cu studii superioare, iar tu, angajat APIA, trebuie să te cobori la nivelul fiecăruia să îi explici, să-l ajuţi, ca să beneficieze de aceste forme de sprijin.

Astfel, pe parcursul celor mai bine de 10 ani de când APIA derulează forme de sprijin pentru fermierii români, se observă o creştere a suprafeţei şi o scădere a numărului de fermieri care depun cererea unică de plată la APIA. De exemplu, în 2017 faţă de 2016 s-a observat o creştere a suprafeţei cu 200.000 hectare, iar în 2018 faţă de 2017, cu 100.000 de hectare, în timp ce numărul fermierilor s-a diminuat. Dacă în 2017 am avut 901.000 fermieri care au depus cereri, anul acesta avem 867.000 de fermieri. Acesta este trendul. Plus că ne apropiem şi de suprafaţa de referinţă pe care a avut-o România la intrarea în UE. Fiind suprafaţă mare, aproape de cea de referinţa dată, automat altfel pot fi şi negocierile pentru viitorul PAC.

AGERPRES: În condiţiile în care s-a remarcat această creştere a suprafeţei pentru care se solicită subvenţii, cât teren rămâne încă nelucrat în România? Anii trecuţi se avansa chiar o cifră de circa 3 milioane de hectare rămase pârloagă.

Adrian Pintea: Nu este vorba de aşa ceva. Şi categoric crescând suprafaţa, nu poate depăşi graniţele ţării. Nu am acum o cifră exactă, dar cu siguranţa este în scădere înspre limita, să nu exagerez cu zero, dar foarte puţin.

AGERPRES: Care sunt primii cinci beneficiari de subvenţii din România, în ce judeţe se află şi care este valoarea subvenţiilor primite?

Adrian Pintea: Topul primilor beneficiari de subvenţii, în anul 2017, sunt SC Agricost, la Brăila, cu o valoare de 51,5 milioane de lei, Avicola Buzău din judeţul Buzău, cu 31,9 milioane de lei, SC Tebu Consult Invest din Brăila, cu subvenţii de 28,6 milioane de lei, Agricola Internaţional la Bacău, cu 23,01 milioane de lei, şi SC Intercereal Ialomiţa cu 21,96 milioane de lei. Acestea sunt sumele primite pentru 2017 de primii cinci beneficiari de subvenţii din România pe toate formele de sprijin.

AGERPRES: Cum stă România în 2018 faţă de acum 10 ani din punct de vedere al neregulilor, erorilor administrative sau nerespectării condiţiilor de eligibilitate? Despre ce sume vorbim în astfel de situaţii şi câţi fermieri au fost nevoiţi să returneze subvenţiile plătite de APIA?

Adrian Pintea: În primul rând aş începe să vă spun că atât noi, funcţionari ai agenţiei, cât şi fermierii, trebuie să ştim că avem nu doar drepturi, ci şi obligaţii. Sunt situaţii în care se doreşte ca în momentul în care ai depus cererea la APIA, adică astăzi, mâine să primeşti banii. Categoric nu se poate. Sunt anumiţi paşi pe care trebuie să-i faci, este obligatoriu, avem legislaţia europeană şi cea naţională care trebuie respectate. Avem ‘n’ misiuni de audit de la Comisia Europeană, de la Curtea Europeană de Conturi, Autoritatea de Audit românească, Curtea de Conturi…

AGERPRES: Vreţi să spuneţi că sunt prea multe misiuni de audit şi de control?

Adrian Pintea: Sunt multe, dar din auditările respective, pentru că nimeni nu vine cu toporul, poţi să obţii lucruri care te îndrumă şi paşii pe care trebuie să-i urmezi. Se merge mult şi pe prevenţie, nu neapărat să se impute ceva. Dacă e de imputat se impută în mod cert. Consider că aceste misiuni sunt constructive şi ai şi de învăţat. Revenind la nereguli şi eventuale fraude, vreau să vă precizez că acordarea plăţilor către fermieri poate fi realizată de către APIA numai după îndeplinirea unui set de condiţii impuse de Comisia Europeană prin legislaţia aferentă, care se referă la existenţa unui sistem informatic performant – care a avut ‘n’ auditări pe parcusul celor peste 10 ani şi chiar am fost felicitaţi pentru acest lucru. Se referă la efectuarea unor verificări amănunţite asupra cererilor şi documentelor de plată şi a unor controale care se fac la faţa locului, pentru a asigura respectarea legislaţiei care reglementează schemele de sprijin din partea Uniunii, în vederea minimizării riscului ca UE să sufere prejudicii financiare.

De asemenea, putem vorbi şi de o dinamică foarte accentuată a formelor de sprijin gestionate de APIA – dacă după aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, Agenţia derula mai puţin de 10 forme de sprijin destinate fermierilor români, după introducerea noii Politici Agricole Comune în anul 2015, numărul schemelor, măsurilor şi sub-măsurilor, pachetelor şi sub-pachetelor gestionate de APIA a crescut substanţial, ajungând după cum v-am spus la peste 100. Desigur că, în acest context, şi raportul neregulilor, erorilor administrative sau al nerespectării condiţiilor de eligibilitate nu mai este acelaşi ca în 2007, dar acest lucru categoric este inerent.

 

De pildă, în anul 2008, la nivelul APIA nu s-a constituit nicio neregulă sau eroare administrativă ca urmare a nerespectării condiţiilor de eligibilitate, aşa spune Comisia Europeană, în sensul emiterii de titluri de creanţă în sarcina fermierilor. În timp, însă, lucrurile s-au mai schimbat, astfel încât numărul total al titlurilor de creanţă emise de către APIA se ridică la 247.251 în cuantum de 849,71 milioane de lei lei. Din această sumă s-au recuperat 616,56 milioane de lei, procentul fiind de 73%. De exemplu, cu titlu de creanţă poate însemna că ţi-au lipsit trei oi, şi asta nu putem spune că este hoţie.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre fraudele cu fonduri europene destinate agriculturii? Sunt cazuri în care au fost implicaţi şi angajaţi ai APIA

Adrian Pintea: Politica antifraudă implementată de APIA are în vedere respectarea obligaţiei asumate de România cu privire la buna gestionare a intereselor financiare ale Uniunii Europene şi constă în obligaţia întregului personal al APIA de a aplica şi de a verifica toate operaţiunile administrative, tehnice, economice, juridice, conform procedurilor de lucru aprobate şi auditate de CE.

 

Conform legii, în scopul identificării de nereguli, fraude şi alte activităţi ilicite apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene, APIA cooperează cu DLAF – Departamentul de luptă antifraudă, care are calitatea de instituţie naţională de contact cu OLAF, şi asigură protecţia intereselor financiare ale UE în Romania. Categoric cooperăm şi cu alte instituţii naţionale şi internaţionale de profil, iar în cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă, rezultatul verificărilor se transmite către DLAF sau DNA pentru verificări specifice, iar în cazul identificării unor posibile situaţii de incompatibilitate, acestea se transmit către Agenţia Naţională de Integritate.

Astfel, în anii 2017 şi 2018 până în prezent, în cadrul APIA, prin direcţia de resort, respectiv Direcţia Antifraudă şi Control Intern, au fost înregistrate un număr de 410 sesizări provenite fie din interiorul, fie din exteriorul Agenţiei, sesizări transmise atât de către alte instituţii de control ale statului, respectiv DNA, OLAF, DLAF, MAI/IPJ, sau anumite persoane fizice şi juridice, precum şi de la centrele judeţene şi direcţiile de specialitate din cadrul APIA, sau alte instituţii ale statului cum ar fi MADR, Secretariatul General al Guvernului sau AFIR.

Din cele 410 sesizări, în urma verificărilor efectuate, APIA a transmis către DLAF un număr de 39 de sesizări, respectiv note de control rezultate în urma verificărilor, cu referire la nereguli şi indicii de fraudă, unde este posibil să fie implicaţi şi angajaţi ai APIA. De asemenea, 47 de note de control detaliate, însoţite de anexe în baza cărora sunt fundamentate aspectele menţionate, au fost înaintate către Direcţia Naţională Anticorupţie, cinci note de control au fost transmise către ANI, patru note au fost înaintate Comisiei de disciplină din cadrul APIA aparat central, iar 13 note de control au mers către Comisia de disciplină din cadrul Centrelor Judeţene ale APIA.

În situaţia în care, ca urmare a descoperirii unor nereguli s-a impus recalcularea drepturilor acordate solicitanţilor, la nivelul APIA au fost întocmite Procese verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.

AGERPRES: Despre ce sume vorbim în astfel de situaţii?

Adrian Pintea: În sumele cu creanţele bugetare sunt incluse şi aceste fonduri obţinute prin nereguli sau fraudă. Categoric sunt sesizări care vin şi aţi văzut că din cele 410 doar 37 au fost întemeiate. Noi avem şi o boală cu capra vecinului, noi între noi, noi pentru noi, dar suntem obligaţi să le verificăm. Nu aş vrea nici să minimizez acest lucru. Sunt descoperite astfel de situaţii şi chiar îndemn pe oricine care are suspiciuni sau observă anumite lucruri pe care APIA nu are cum să le vadă, să le sesizeze către noi, către organele statului, pentru că este şi în interesul nostru ca niciun eurocent să nu fie risipit sau obţinut pe alte căi decât strict pe cele 100 de măsuri pe care APIA le gestionează.

AGERPRES: Comparativ cu alte state din UE, cum stă România la acest capitol al fraudelor cu fonduri europene?

Adrian Pintea: Ideal ar fi să nu avem nicio situaţie de acest fel, dar din fericire este un capitol în care nu excelăm şi nu ocupăm un loc fruntaş. Excelăm însă în absorbţia fondurilor europene, după baza de date, am fost multe luni la rând cap de listă cu suma cea mai mare pe care am solicitat-o CE pentru rambursare. Un lucru pe care şi fermierii trebuie să îl înţeleagă este că se face un efort uriaş – al APIA este un efort pentru că se lucrează, dar până la urmă de aceea suntem plătiţi – dar banii aceştia se dau în primul rând de către statul membru. Nu avem noi un sac de bani şi pe urmă îl împărţim. Sunt mulţi factori implicaţi, Ministerele Agriculturii şi Finanţelor, Guvernul, banii aceea, miliarde de euro trebuie să-i ai la dispoziţie. Este un efort, dar conturile noastre au fost alimentate în permanenţă, astfel încât nu avem niciun fel de blocaj. Şi un lucru care s-a perpetuat, l-am preluat, nu că l-am inventat eu de când sunt eu aici: orice autorizare la plată care se face azi, de exemplu în data de 27, automat se plăteşte a doua zi, se pune în funcţiune tot lanţul tehnologic al direcţiei economice, astfel încât toată noaptea sistemul îl actualizează şi face compensări. Este un efort imens. În zilele ‘proaste’ ca să zic aşa, autorizăm un milion de euro, dar au fost zile când am dat şi 100 de milioane de euro. Performanţa de când sunt eu aici este de 126 de milioane de euro într-o singură zi. Sunt sume foarte mari şi categoric trebuie multă atenţie.

AGERPRES: Au fost finalizate plăţile pentru anul 2017, având în vedere că 30 iunie era termen limită conform regulamentelor europene?

Adrian Pintea: Comisia spune că toate plăţile se fac până la data de 30 iunie, dar cu siguranţă nu sută la sută, dar dacă tu stat membru până la data de 30 iunie ai un procent de 95% plată făcută, atunci poţi merge şi în continuare fără nicio penalizare. Se lucrează la foc continuu. Noi avem autorizat la plată un procent de 96,39% şi am depăşit 95% procentul plătit. Categoric şi în iulie mergem fără penalizare, dar să nu se gândească fermierul că el va fi penalizat. Nu. În momentul în care tu transmiţi o declaraţie de cheltuieli, să spunem de 100 de lei, CE îţi rambursează 95 de lei, dar dacă ai depăşit 95% plată făcută, CE îţi va rambursa tot 100 de lei. Noi, acum finalizăm campania 2017 pentru că întotdeauna cele mai grele dosare sunt ultimele. Fie au avut nereguli sau anumite erori pe care sistemul informatic nu le-a putut gestiona şi sunt date în centru suport pentru verificare şi pentru găsirea unor soluţii tehnice, iar omul nu are nicio vină, fie sunt anumite nereguli constatate de instituţii ale statului sau sentinţe judecătoreşti definitive care trebuie puse în aplicare.

AGERPRES: Aţi constatat că ar fi aceleaşi dosare în fiecare an?

Adrian Pintea: Nu aş putea spune acest lucru. Am încheiat 2017 şi 2016. Au fost ani buni, dar foarte grei, şi cu sistemul informatic a fost foarte greu să lucrezi cu sistemul vechi, dar Direcţia tehnică şi IT a fost foarte implicată. Şi-a făcut treaba cu eforturi uriaşe. Acum pregătim campania 2018, eşantioanele de control care vor fi transmise către judeţe. Aş vrea să reamintesc că în data de 21 iunie s-au dat drumul la adeverinţe, chiar cu o lună mai devreme, iar până în momentul de faţă s-au şi eliberat 34 de adeverinţe în baza acelor convenţii încheiate cu 16 bănci comerciale. Nu este adevărat că nu se dau adeverinţe, aşa cum a apărut în spaţiul public.

Referitor la controlul pe teren începem eşantioanele de control, direcţia IT prin biroul de specialitate lucrează, ‘macină’ la ele, fiecare judeţ va primi eşantionul de control la începutul lunii iulie, atât la vegetal cât şi la zootehnic. Fiecare coleg din cele 42 de centre judeţe îşi doreşte un eşantion cât de mic şi eu mi-aş dori să fie cât de mic, dar sunt anumite reguli foarte stricte în care CE spune că trebuie să ai minimum 5%, dar se ţine cont şi de ratele de eroare din anul anterior sau de calitatea muncii pe care ai făcut-o când ai făcut acele cereri. Eşantionul de control se face în calculator, unde se bagă anumite criterii, în primul rând pe analiza de risc şi aleatoriu. Ce înseamnă analiza de risc? Poate fi şi un fermier foarte mic, pentru că este la limita eligibilităţii şi prezintă un risc. Dacă are sub un hectar sau strict un hectar, categoric îl vede sistemul ca un risc. De asemenea, şi fermierul foarte mare prezintă un risc, pentru că are milioane de lei de luat de pe o suprafaţă foarte mare. Veşnic au fost discuţii că sunt fermieri care ies în fiecare an la control. Dar este posibil să iasă ani la rând în eşantionul de control.

De exemplu, un fermier care a depus la APIA cerere pe 500 de hectare, iar anul următor are 502 hectare, pentru că a mai cumpărat sau a concesionat, automat sistemul îl vede ca fermier nou sau anul acesta având cu siguranţă 500 de hectare are foarte multe scheme. El într-un an a fost verificat pe trei scheme, în alt an pe alte trei. Deci, nu iese în fiecare an pe aceleaşi scheme. În plus, este o reglementare europeană care spune că toată lumea, nu există fermier care să nu intre în calupul acesta de verificare. Toată populaţia de fermieri este obligatoriu să intre în hora asta. Atât pe vegetal cât şi pe animal, toţi cei 867.000 de fermieri. Toată vara facem controlul, iar la 1 octombrie acesta trebuie să fie finalizat. Între 1 şi 15 octombrie se introduc rapoartele în sistem, astfel încât să se poată începe autorizarea la plata în avans, în data de 16 octombrie, iar din 1 decembrie plata finală.

AGERPRES: Punctual, cât ia un fermier şi la cât poate ajunge dacă are toate schemele de plată?

Adrian Pintea: Dacă în 2007 am început cu 50 de euro pe hectar acum un fermier poate ajunge la 450 de euro pe hectar cu toate schemele, dar la care se mai poate adăuga şi sprijinul cuplat. De exemplu, dacă are sprijin cuplat la tomate poate să ia şi 7.000 de euro/ha.

La animale sunt două categorii, ANT şi sprijinul cuplat care este din FEGA. ANT7 la bovine de lapte, care este din bugetul naţional, avem 22,18 euro pe tona de lapte, la ANT8 pe carne este 86,36 euro pe cap de animal, ANT9 pentru ovine şi caprine avem 5,24 euro pe cap, iar la acestea se poate adăuga sprijinul cuplat din sectorul zootehnic. Pentru vacile de lapte avem 401 euro pe cap, pentru bivoliţe de lapte – 173 euro pe cap, taurinele de carne 446 de euro pe cap, ovine plus caprine 25 de euro pe cap.

AGERPRES: Ce modificări apreciaţi că vor exista pentru fermierii români pe viitoarea programare financiară din punct de vedere al subvenţiilor?

Adrian Pintea: În anul 2017, Comisia Europeană a iniţiat un amplu proces de consultare la nivelul statelor membre în ceea ce priveşte direcţiile Politicii Agricole Comune post 2020. Cred că PAC trebuie să continue să fie o politică puternică, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca şi până în prezent, care să poată răspunde provocărilor economice, de mediu şi sociale care vor veni. Trebuie să avem în vedere că venitul fermierului român este în continuare semnificativ mai mic decât venitul mediu la nivelul UE, generat, printre altele, şi de nivelul mult mai redus al cuantumului plăţilor la hectar în raport cu cel de care beneficiază fermierii din alte State Membre.

Aşadar, cel mai mult ne dorim ca Noua Politică Agricolă Comună să reducă decalajele înregistrate între nivelurile plăţilor directe ale statelor membre, prin continuarea procesului de convergenţă şi menţinerea organizării comune a pieţelor agricole şi sunt convins că Ministerul Agriculturii va avea o poziţie fermă în acest sens la nivelul forurilor europene. Categoric România nu va fi de acord cu plafonarea subvenţiilor pentru fermele mari. Cele două teme mari cu care domnul ministru (Petre Daea, ministrul Agriculturii n.r.) are o activitate intensă în perioada următoare şi continuând pe perioada preşedinţiei din 1 ianaurie 2019, respectiv convergenta plăţilor şi un nu categoric plafonării. Sunt ca o temă de ţară aş putea spune.

AGERPRES: Mai sunt nemulţumiri în rândul angajaţilor APIA în urma acelor reduceri cu 30% a salariilor pe care le-au semnalat sindicaliştii la finele anului trecut?

Adrian Pintea: Categoric a fost o nemulţumire. La nivelul aparatului central al APIA există o reducere a drepturilor salariale, doar pentru o categorie de funcţii, respectiv pentru cea de auditori. În schimb, la nivelul centrelor judeţene APIA există o reducere a drepturilor salariale doar pentru funcţiile publice de conducere de director executiv, director executiv adjunct şi şef serviciu.

Această reducere este o consecinţă a aplicării prevederilor Legii nr.153/2017, pentru că au fost anumite praguri. Mai precis a articolului 38 potrivit căruia, în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit Legii pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. Astfel, cuantumul brut al veniturilor salariale pentru luna decembrie 2017 a fost majorat cu 25% şi a devenit mai mare decât cel stabilit pentru anul 2022.

Avem 42 de directori executivi, 84 de directori adjuncţi şi 100 şi ceva şefi de serviciu afectaţi. De reţinut este faptul că pentru funcţia publică de auditor, deşi cuantumul venitului salarial brut al lunii ianuarie 2018, este mai mare decât cel al lunii decembrie 2017, dar prin trecerea contribuţiilor de la angajator în sarcina angajatului, a făcut ca venitul salarial net să scadă cu un procent de aproximativ 7%. La nivelul centrelor judeţene scăderea a fost de aproximativ 9% pentru director executiv, 3% pentru director executiv adjunct şi 4% pentru funcţia şef serviciu.

AGERPRES: Exista o intenţie la nivel european de a se unifica agenţiile de plăţi pe agricultură, APIA şi AFIR. Mai e fezabilă o astfel de intenţie? Aţi vedea o mai bună gestionare a fondurilor europene dacă România ar funcţiona cu o singură agenţie?

Adrian Pintea: Categoric aş putea spune că sunt agenţii surori pentru că ambele gestionează fonduri europene. APIA strict pe FEGA, iar AFIR – FEADR, iar APIA mai are şi măsurile delegate din FEADR, cele pe care fermierii le cunosc, măsurile de agromediu şi climă, plus bunăstarea animalelor, partea pe care am luat-o noi din fosta axa 2 a PNDR. Sunt discuţii pe subiect. Sunt state care funcţionează cu o singură agenţie. Recent am fost în Polonia, unde funcţionează o singură agenţie care are undeva la 12.000 de salariaţi. Dar asta este decizia statului membru. CE nu îţi impune să fie o singură agenţie sau două. Astăzi, acreditările sunt pentru două agenţii, sunt de sine stătătoare. Cred că APIA, ca şi AFIR, aceste două agenţii de plăţi, şi-au dovedit eficienţa – evident cu rele şi cu bune – în structurile actuale şi aş vedea în opinia mea, strict personală, ca şi pe viitor să rămână aşa, dar rămâne la latitudinea statului membru şi a deciziilor guvernamentale, dacă va fi cazul.