Şeful ARB: Creditele cu dobânzi variabile, inclusiv cele vechi, trebuie legate la EURIBOR sau ROBOR

„Ar trebui ca toate contractele de credit vechi şi noi (pentru populaţie – n.r.) la care se vorbeşte de dobândă variabilă să fie exprimate ca EURIBOR (rata dobânaii la împrumuturile interbancare în euro), ROBOR (rata medie a dobânzilor în lei pe piaţa interbanacară), LIBOR (rata dobânzii pe piaţa londoneză) plus marjă. Aşa ar trebui (…) Dacă banca a triumis clientului actul adiţional şi nu l-a semnat, atunci normal că banca se va duce cu contractul vechi mai departe”, a spus Gheţea.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor spune că dacă au rămas clauze abuzive în unele contracte, acestea ar putea fi mai degrabă din scăpări, greşeli, omisiuni pe care le-au făcut băncile în aplicarea OUG 50/2010 şi nu sunt un fenomen.

„Din ce ştiu eu, la CEC nu am avut situaţii în care oamenii nu au semnat, sau dacă au existat le-am rezolvat, i-am chemat, am negociat cu ei şi au semnat. Noi nu avem cazuri de judecată individuală sau colectivă. Şi trebuie să vă spun că la momentul septembrie 2010 aveam în portofoliu 500.000 de credite”, a menţionat Gheţea.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a trimis o scrisoare către BNR şi Ministerul Justiţiei privind noile prevederi din codul de procedură civilă care ar putea afecta veniturile din clauzele contractuale considerate de instanţe ca fiind abuzive.

ARB solicită sprijin pentru modificarea unui articol din legea de aplicare a Codului de procedură civilă care va intra în vigoare la 1 februarie 2013 şi de care se teme că „ar putea pune în dificultate industria bancară”.

Este vorba despre un articol din Legea 76/2012 care facilitează eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit la nivelul întregului portofoliu de credite specifice acordate de o bancă, ceea ce – susţine ARB – ar putea genera pierderi de sute de milioane de euro anual sistemului bancar.

Noua lege îi împuterniceşte pe judecători să oblige băncile să elimine o clauză abuzivă din toate contractele de acelaşi gen atunci când constată existenţa acesteia într-un anumit caz.

„Băncile nu doar că nu vor mai avea dreptul de a percepe pentru viitor costurile aferente clauzelor declarate ca fiind abuzive, dar se vor vedea obligate să şi ramburseze tuturor clienţilor respectivele costuri percepute în trecut”, se arată într-o scrisoare transmisă Băncii Naţionale.

Impactul financiar al acestei prevederi este estimat de bancheri la peste 600 milioane de euro anual. ARB recunoaşte existenţa unor „posibile erori izolate apărute în practica instituţiilor de credit în trecut”, dar consideră că instanţele nu sunt pregătite să aprecieze just clauzele din contracte.

Îngrijorarea bancherilor vine în contextul în care mii de clienţi persoane fizice au denunţat în ultimii ani clauzele abuzive din contractele de credit, iar în unele cazuri băncile au fost obligate să returneze o parte din comisioane sau să reducă drastic marjele de dobândă aplicate.

Noul cod de procedură civilă modifică şi legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, care a reprezentat temeiul de drept al proceselor împotriva băncilor după modificarea OUG 50 la finele anului 2010.

Potrivit modificărilor aduse, dacă într-un contract de credit, de asigurări, de leasing sau de telefonie se constată existenţa unei clauze abuzive de către instanţă, comerciantul, numit de acum profesionist, va fi obligat să modifice toate contractele care conţin acea clauză.

Pentru ca procedura să se aplice, clauza abuzivă ar trebui reclamată de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului sau de către o altă asociaţie privată de protecţie a consumatorurilor, iar decizia să fie definitivă şi irevocabilă.