La un eveniment organizat la institutul Chatham House din Londra, Weidmann a afirmat că un fond mai mare pentru susţinerea statelor cu probleme financiare din uniunea monetară nu va rezolva criza datoriilor din Europa şi chiar ar putea chiar s-o agraveze.
„La fel ca Turnul Babel, «Zidul de Bani» nu va ajunge niciodată până în Rai. Dacă vom continua să-l facem tot mai mare, vom întâmpina probleme ceva mai lumeşti”, a spus el.
Poziţia lui Weidmann este în contradicţie cu opiniile altor lideri europeni, precum premierul Italiei, Mario Monti, care afirmă că un fond mai mare reduce chiar probabilitatea ca acesta să fie folosit. Argumentul nu este primit însă prea bine în Germania, ţară care trebuie să asigure cea mai mare contribuţie dintre statele europene.
Şeful băncii germane a respins şi avertismentele că politicile de asuteritate sunt contraproductive şi că vor agrava recesiunea unor membri mai slabi ai uniunii monetare. Weidmann a insistat că ţările cu deficite bugetare şi datorii mari trebuie să adopte reforme structurale şi să scadă cheltuielile.
Pericolele austerităţii „sunt exagerate”, a spus el.
Cancelarul german Angela Merkel a indicat recent că Germania ar susţine funcţionarea în paralel a Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) cu Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care va fi activat în iulie.
Mecanismul permanent de stabilitate va intra în vigoare în iulie, iar potrivit regulilor actuale fondurile EFSF nefolosite trebuie incluse în ESM, care nu poate depăşi însă 500 de miliarde de euro.
Liderii europeni discută soluţii de majorare a fondurilor disponibile, de exemplu prin funcţionarea în paralel a EFSF şi a ESM, a căror valoare cumulată ar ajunge la 692 miliarde de euro.
Unii bancheri şi oficiali europeni au cerut chair creşterea resurselor fondului la 1.000 miliarde de euro.