Şeful CJ Alba: Excluderea Alba Iuliei de la statutul de capitală regională este un act de trădare

Şeful CJ Alba, Ion Dumitrel (PDL), afirmă, într-o scrisoare deschisă adresată reprezentanţilor Guvernului, că „visul de veacuri al tuturor românilor a fost Unirea, nu regionalizarea„, iar excluderea Alba Iuliei de la statutul de capitală regională este „un act de trădare faţă de fiinţa naţională”. „Vreau să îi atenţionez, pe această cale, pe toţi cei care gestionează acum procesul aşa-zis democratic al reformei administrativ-teritoriale, că visul de veacuri al tuturor românilor a fost Unirea, nu regionalizarea, iar excluderea, fără nicio şansă, a Alba Iuliei de la statutul de capitală regională este un act de trădare faţă de fiinţa naţională, faţă de români şi de lupta lor de veacuri”, afirmă Ion Dumitrel, în scrisoare deschisă adresată, sâmbătă, reprezentanţilor Guvernului, transmite corespondentul Mediafax.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba aduce argumente istorice pentru a arăta că Alba Iulia”are prestigiul şi tradiţia multiseculară ale unei capitale”.”Dacă în urmă cu 50 de ani Alba Iulia pierdea, pe nedrept, statutul de capitală, la presiunile conjugate ale URSS-ului şi acoliţilor săi din blocul comunist, dintre care unii încă mai visează şi astăzi la rescrierea unor tratate internaţionale de acum aproape 100 de ani, astăzi, Alba Iulia este din nou lăsată pradă unor interese străine de fiinţa naţională. Asistăm în ultima perioadă la un troc politic în care primează doar interesele mărunte ale unor partide aflate vremelnic la conducerea ţării, un troc politic ce face, conştient sau nu, jocurile unora care au fost interesaţi doar de slăbirea fibrei naţionale”, susţine Dumitrel.

Preşedintele CJ Alba afirmă, în scrisoarea deschisă, că se minimalizează rolul istoric pe care îl are Alba Iulia.
„Fără niciun fel de consultare publică reală, cu nişte sondaje oculte vânturate pe la televiziuni, în şedinţe de partid cu aplauze furtunoase, demne de perioada stalinistă, Alba Iuliei i se minimizează rolul istoric şi i se neagă importanţa naţională, spunându-se răspicat că ea nu contează şi că decizia de stabilire a capitalei regionale se discută între Sibiu şi Braşov”, adaugă Ion Dumitrel.

Potrivit acestuia, Alba Iulia a deţinut statutul de capitală pentru aproape un mileniu, însemnătate pe care Sibiu şi Braşov – de altfel oraşe foarte importante, cu istorie bogată şi tradiţie multiculturală şi multietnică – nu o au nici împreună.

Dumitrel aminteşte că aici a fost prima capitală a dacilor appuli, Apoulon, în anul 43 î. Chr., că apoi Apulum a fost cel mai important centru economic, militar şi administrativ al noii provincii roman, dar şi de voivodatul de la Bălgrad (sec VII-XI), nume dat de slavi, de la zidurile sale albe.
„Şi mai târziu, primul judeţ ce va apărea în Transilvania va fi comitatul Albei, menţionat încă de la 1177, primii voievozi de Transilvania fiind şi comiţi de Alba. Şi mai târziu, după ce turcii lui Soliman Magnificul transformă Ungaria în paşalâc, Alba Iulia devine capitală a Principatului autonom al Transilvaniei şi cel mai important centru politic, administrativ, cultural şi religios al Transilvaniei, până ce, în 1699, Imperiul Habsburgic ia sub «ocrotirea» sa provincia”, se arată în scrisoare.

Ion Dumitrel vorbeşte şi de perioada lui Mihai Viteazul, cu intrarea acestuia în capitală, la 1600, realizând prima unire politică a Ţărilor Române.”Sibiu apare în scenă abia după instaurarea stăpânirii habsburgice, când guvernatorul se mută. Chiar şi aşa, Alba Iulia rămâne capitala militară, aici construindu-se cea mai mare cetate Vauban din Transilvania, rămasă până azi unică în ţară şi una dintre cele mai impresionante din Europa. Este o perioadă grea din istorie. Românii sunt asupriţi şi lipsiţi de drepturi, dar se reuşeşte înfiinţarea primei şcoli în limba română din Transilvania, într-un oraş legat puternic de Alba Iulia, prin destinul său, la Blaj. Răsare astfel «soarele românilor», dându-ne şansa de a mai vorbi astăzi româneşte în Transilvania! Conştient de puternicul simbol al Albei Iulia, aici alege guvernul de la Viena să-i martirizeze pe Horea, Cloşca şi Crişan în 1785 şi tot aici este umilit Avram Iancu aducând Albei Iulia şi un nedorit statut de capitală a jertfei româneşti pentru păstrarea fiinţei naţionale. Sub stăpânirea austriacă au loc mai multe reorganizări administrative, iar o dată cu instaurarea dualismului, când Transilvania îşi pierde autonomia, Alba Iulia îşi pierde şi ea statutul de capitală din cauză că avea o populaţie preponderent românească”, afirmă Dumitrel.
Preşedintele CJ Alba vorbeşte în scrisoarea sa şi de Unirea cea Mare de la Alba Iulia şi de încoronarea Regelui, din 1922, care are loc tot în Alba Iulia.

El aminteşte că ulterior Alba Iulia şi-a recăpătat rolul administrativ, chiar dacă legea prevedea, la momentul respectiv, că municipii pot fi doar oraşele cu peste 100.000 de locuitori.
„Nicolae Iorga, cunoscând importanţa istorică şi simbolică a Albei Iulia pentru poporul român, pune mai presus de orice interesul naţional şi acordă oraşului statutul de municipiu cultural şi capitală a Ţinutului Mureşului, deşi Alba Iulia avea atunci doar în jur 11.000 de locuitori. Iată, deci, că marii oameni de stat au ştiut să pună mai presus de orice interesul naţional şi să cântărească corect, după principiul importanţei pentru fiinţa naţională, nu după cel al numărului de locuitori, stabilind la Alba Iulia capitala Ţinutului Mureşului, ce avea în componenţă nouă judeţe: Alba, Sibiu, Făgăraş, Mureş, Turda, Târnava Mare, Târnava Mică, Ciuc şi Odorhei”, afirmă Ion Dumitrel.

Preşedintele CJ Alba aminteşte şi de trecerea la modelul sovietic de organizare, din 1951, şi că, după 1968, Alba Iulia începe să-şi recapete însemnătatea, fiind înfiinţat Muzeul Unirii şi organizate evenimente legate de Unire, precum şi de faptul că în 2001, prin Legea 344, Alba Iulia a fost declarată obiectiv de interes naţional.
„Din păcate, astăzi, asistăm cu toţii, cu durere în suflete, la o nouă încercare de slăbire a Albei Iulia şi de negare a importanţei sale pentru România. Deşi, cu ani în urmă, acest lucru s-a făcut conştient, la îndemnul şi sub interesul unor state străine, nu vreau să cred că interese revizioniste mai acţionează astăzi atât de puternic încât să ni se spună că Alba Iulia nici nu intră în discuţie pentru viitoarea capitală regională şi că decizia se va lua între Sibiu şi Braşov. Recent se spunea că, prin regionalizare, capitala de regiune nu va câştiga nimic în plus decât prestigiu. Alba Iulia are deja prestigiu, dar iată că acest prestigiu nu o ajută decât să fie exclusă din discuţie. Vreau să cred că aceste meschinării sunt doar rezultatul trocului pe care îl fac acum nişte mici oameni politici, aflaţi vremelnic la putere, lipsiţi de patriotism şi conştiinţă naţională. (…) cred că şi astăzi decizia trebuie să fie fundamentată luând în discuţie mai multe argumente, nu doar cifrele reci din statistici”, încheie Dumitrel.
Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Braşov, Ploieşti şi Constanţa sunt oraşele considerate favorite pentru a deveni capitalele viitoarelor regiuni de dezvoltare, potrivit unui sondaj realizat la solicitarea autorităţilor şi prezentat joi, la Ploieşti, de vicepremierul Liviu Dragnea.

În regiunea care ar urma să includă judeţele Sibiu, Mureş, Alba, Braşov, Harghita şi Covasna, 28,7% din cei chestionaţi vor ca Braşovul să fie reşedinţă de regiune, 25,7% au optat pentru municipiul Sibiu, 15,2% pentru Târgu Mureş şi 14,5% pentru Alba Iulia. Rezultatele sondajului arată că 4,2% din cei chestionaţi vor reşedinţă de regiune la Miercurea Ciuc, iar 2,4% optează pentru Sfântu Gheorghe, în timp ce 1% vor ca Odorheiul Secuiesc să fie reşedinţa.