Şeful CNADNR: Sperăm să inaugurăm anul acesta 80 de kilometri de autostradă. Comarnic-Braşov, şanse maxime

Directorul general al Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi din România (CNADNR), Narcis Neaga, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că anul acesta ar putea fi daţi în folosinţă între 80 şi 84 de noi kilometri de autostradă, însă a atras atenţia că aceste cifre sunt condiţionate de evoluţia lucrărilor pe şantier şi de finalizarea înainte de termen a tronsonului Lugoj - Deva Lotul 2, de 17 kilometri, dar şi de inaugurarea Lotului 4 Lugoj-Deva, de 22 de kilometri, unde au existat "probleme de coşmar".
Economica.net - Dum, 02 aug. 2015, 09:48
Şeful CNADNR: Sperăm să inaugurăm anul acesta 80 de kilometri de autostradă. Comarnic-Braşov, şanse maxime

De asemenea, Narcis Neaga acordă şanse maxime construcţiei Autostrăzii Comarnic – Braşov şi crede că în cursul acestui an se vor semna contractele pentru execuţia „capetelor” acesteia, iar în 2016 se va licita „partea de mijloc”.

Şeful CNADNR dă asigurări că diminuarea bugetului companiei cu 1,3 miliarde de lei nu va afecta proiectele, investiţiile şi nici licitaţiile, cauzele pentru care compania nu a cheltuit aceşti bani fiind rezilierile de contracte şi neplata avansului către constructori, deoarece Comisia Europeană „a schimbat regulile în timpul jocului”.

Principalele declaraţii ale şefului CNADNR, pentru Agerpres:

Care sunt contractele pentru autostrăzi semnate anul acesta?

„Cele pentru Câmpia Turzii – Ogra şi Ogra – Târgu Mureş. Pentru 4 loturi, deocamdată. Urmează Comarnic-Braşov capete, urmează Bucureşti – Ploieşti intrarea în Bucureşti şi Suplacu de Barcău-Borş. Valoarea totală a acestor contracte semnate în prima jumătate a anului se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de lei, fără TVA”.

Câţi kilometri de autostradă sunt gata până la finele anului?

„Noi sperăm că undeva între 80 şi 84 de kilometri.
(…) Nu putem spune dacă este o cifră mare sau una mică. Acesta a fost ritmul.

Timişoara – Lugoj Lotul 2 are 25 de kilometri. Odată cu aceşti 25 de kilometri, se mai folosesc încă 10 kilometri din Centura Lugoj-Deva Lot 1, care nu puteau fi folosiţi pentru că se terminau în câmp, iar acum se leagă. Practic, ar fi 35 de kilometri de aici. Împreună cu Nădlac-Arad Lotul 2 – încă 10 km – ar fi 45 de kilometri. Apoi, la Lugoj-Deva – după cum arată lucrurile, vom mai da 17 kilometri în folosinţă ca să ajungem într-un nod, în primul nod, deci, practic, vom putea circula de la frontieră până la o localitate numită Marginea, asta înseamnă 100 şi ceva de kilometri. Cu puţină şansă, dar să vedem cum se va întâmpla, vom inaugura Lotul 4 din Lugoj-Deva, însă, acolo, am avut probleme de coşmar. Pe 22 de kilometri dai de un cimitir, dai de o peşteră, de o haldă de steril şi acum s-au găsit şi nişte familii de castori, care sunt protejate de lege. Plus că a avut loc o alunecare de teren acolo, care nu avea nicio legătură cu autostrada, însă a influenţat. Dacă luăm în calcul şi cei 22 de kilometri, ajungem la 84. Deci, plus/minus 22 de kilometri, în funcţie de ceea ce se întâmplă pe lotul respectiv”.

Situaţia fondurilor UE la CNADNR

„În 2012, gradul de absorbţie a fost de 26%, iar la finele lui 2014 a ajuns la 66%. Este vorba despre companie, pe rutier, nu discutăm de Ministerul Transporturilor.

Am avut alocate 2,2 miliarde de euro pe tot programul 2007 – 2013 şi, la sfârşitul lui 2014, absorbţia efectivă a fost de 1,5 miliarde de euro. Noi am absorbit 1,5 miliarde de euro. Mai avem 0,7 miliarde de euro pentru acest an. Dinamica este spre sfârşitul anului. Spre toţi ne îndreptăm, să luăm cât mai mult din ei, dar nu ştim dacă putem lua 100%. Ţinta noastră este să luăm 100%. Comparativ cu restul instituţiilor publice, nu stăm rău, ţinând cont de modul în care am început”.

Ce şanse daţi Autostrăzii Comarnic-Braşov?

„Maxime. Ea este acum în licitaţie, în achiziţie publică. Este vorba despre capete – capătul dinspre Comarnic şi capătul dinspre Braşov. În câteva zile va apărea pe SEAP reactualizarea studiului de fezabilitate pe partea de mijloc, unde vedem exact studiile geotehnice, care ne vor spune ce este acolo şi cât costă în realitate partea de mijloc. Există un studiu de fezabilitate din 2002 care prevedea atunci ca viteză de proiectare 80 de kilometri pe oră, iar acum viteza de proiectare este la 120 de kilometri pe oră. Totuşi, este o autostradă, nu un drum naţional.

Asta presupune că, dacă la 80 kilometri pe oră, autostrada avea foarte multe curbe, acum deja traseul se îndreaptă. În studiul de fezabilitate vechi era prevăzut ca autostrada să treacă exact prin centrul Buşteniului. Acum, ocolim staţiunile, pentru că s-a dezvoltat toată zona acolo. Apar tuneluri, apar foarte multe lucruri noi, care presupun nişte studii geotehnice foarte bine făcute.

Noi credem că anul ăsta semnăm contractul pe Comarnic-Braşov pentru capete, iar la anul vom avea exact toate rezultatele studiilor geo şi licităm la anul partea de mijloc ca să se poată conexa cu celelalte. Finanţarea este prinsă în Master Plan. Este finanţare cu bani europeni”.

Dar Autostrăzii Sibiu – Piteşti?

„Ordinul de începere (a lucrărilor – n. r.) este dat, se lucrează la studiul de fezabilitate. Şi acolo este sectorizat. Se va începe cu capete şi acolo. În acest caz avem un HG pentru aprobarea indicatorilor. Este mai vechi, noi actualizăm acel HG. Dacă nu mă înşel, se prevede ca în cinci luni de la data ordinului de începere să termine capetele şi, după ce termină capetele, aprobăm indicatorii şi putem scoate la licitaţie capetele până se rezolvă mijlocul. Noi zicem că până în 2020, dacă merg lucrurile cum trebuie, se va putea circula. Să vedem ce probleme de mediu vor fi acolo, pentru că este situl Natura 2000. Dar, pe capete, din ce ştim noi, nu vor fi probleme. Dar vom vedea după ce vom avea primele rezultate ale studiului de fezabilitate”.

Te-ar mai putea interesa și
Wizz Air crește capacitatea pe aeroportul din Otopeni cu 14% și lansează ruta București-Chișinău
Wizz Air crește capacitatea pe aeroportul din Otopeni cu 14% și lansează ruta București-Chișinău
Compania aeriană Wizz Air a anunțat suplimentarea capacității de pe aeroportul din Otopeni cu 700.000 de locuri pentru următorul sezon și lansează o nouă rută: București-Chișinău. ...
Fotovoltaicele au avut o producţie în creştere cu 58,6%, în primele nouă luni din 2024. Eolienel au înregistrat o scădere de 17%
Fotovoltaicele au avut o producţie în creştere cu 58,6%, în primele nouă luni din 2024. Eolienel au înregistrat o scădere ...
Energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024 a fost de 2,93 miliarde ...
Importurile de energie electrică ale României au crescut cu aproape 90%, consumul a crescut, dar producția a scăzut. Termocentralele au fost prima sursă de energie electrică a țării în acest an
Importurile de energie electrică ale României au crescut cu aproape 90%, consumul a crescut, dar producția a scăzut. ...
Date foarte proaste ale sistemului energetic după primele nouă luni din an: consumul a crescut, dar producția a scăzut ...
Economia României a stagnat în T3, faţă de T2. PIB a scăzut cu 0,2%, faţă de al treilea trimestru din 2023 – Cât a fost creşterea în primele nouă luni din 2024
Economia României a stagnat în T3, faţă de T2. PIB a scăzut cu 0,2%, faţă de al treilea trimestru din 2023 – ...
Produsul intern brut nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată ...