‘Vă asigur că în mandatul meu nu voi da drumul la un sector de autostradă până nu sunt absolut convins că toate elementele, ceea ce înseamnă siguranţa circulaţiei, elemente de calitate, sunt îndeplinite. Dacă cel mai mic detaliu nu este îndeplinit, nu vom recepţiona acea autostradă. Principalul element care m-a ghidat pe mine în acest mandat a fost să se respecte calitatea, să nu mai avem autostrăzi care să cedeze după ce le dăm în exploatare, să ne asigurăm, chiar dacă, repet, asta pune în pericol recepţionarea şi nu îţi asiguri un angajament, ai trasabilitate, un număr de kilometri. Calitatea este pe primul loc. Nu trebuie să punem în detrimentul calităţii doar dorinţa de a inaugura o autostradă’, a spus Ioniţă, după un eveniment de premiere a câştigătorilor unui concurs de fotografii iniţiat de CNAIR.
Potrivit acestuia, atunci când specialiştii CNAIR merg pe şantiere şi fac verificări, aceştia găsesc aspecte care nu sunt în conformitate cu specificaţiile tehnice ale proiectului, aceasta fiind principala problemă pentru progresul fizic înregistrat pe unele şantiere.
‘Am constatat că atunci când ne ducem în şantier şi facem aceste verificări, găsim anumite aspecte care nu sunt în conformitate cu specificaţiile tehnice. Ăsta este principalul motiv legat de acest progres fizic scăzut în acest an pentru unele sectoare’, a menţionat şeful CNAIR.
Un exemplu dat de Ioniţă a fost cel al lotului 3 al autostrăzii Lugoj – Deva, unde s-a descoperit că materialul din terasament nu este la standardul de calitate impus de CNAIR.
‘Pe lotul 3 Lugoj – Deva am prelevat probe în ceea ce priveşte materialul din terasament şi am constatat că nu reprezintă standardul de calitate pe care noi l-am impus. De asemenea, la faţa locului prezenţi, am constatat anumite degradări structurale pentru care antreprenorul nu prezintă soluţii nici până în ziua de astăzi. Ce este de făcut? Fie întrerupem relaţia contractuală, deşi progresul fizic despre care vorbim acum – undeva la 80% – nu ar recomanda acest lucru, fie antreprenorul, în prima parte a anului 2018, vine cu o măsură concretă. Şi i-am sugerat acest lucru, această metodă de management pe care am aplicat-o şi la alte contracte. De exemplu Sebeş – Turda lot 4 beneficiază de extensie de 6 ani de garanţie, Lugoj – Deva lot 2, care a fost recepţionat, beneficiază de o garanţie de 4 ani suplimentară. Aplicăm şi genul acesta de management. Sigur, de dorit ar fi însă să realizeze obiectivul în condiţiile pe care noi le-am impus. Şi către acest antreprenor am venit cu o propunere, în sensul în care, având în vedere că sunt numeroase probleme de calitate, constatate şi vizibile, să vină cu o propunere concretă în ceea ce priveşte o garanţie suplimentară pentru lucrările deja executate, să remedieze de urgenţă zonele care sunt afectate. A venit managementul superior din ţara de origine a acestui antreprenor, a fost prezent în şantier, a văzut de ce natură sunt problemele’, a explicat Ştefan Ioniţă.
Acesta a subliniat că problemele au apărut tocmai în zonele în care antreprenorul a schimbat soluţiile din studiul de fezabilitate.
‘De notat că în zona unde avem probleme – tocmai pentru a distruge această anatemă în privinţa documentaţiei pe care CNAIR o pune la dispoziţie, au avut probleme tocmai în zonele în care au schimbat soluţiile. Cu alte cuvinte, studiul de fezabilitate pe care CNAIR îl pune la dispoziţie operatorului economic este realizat şi dimensionat de aşa manieră încât rezolvă problemele de natură tehnică, dacă ar fi respectate. Acolo unde nu a respectat soluţia din studiul de fezabilitate, unde el şi-a realizat proiectul cum a vrut – noi i-am permis la faza de ofertare să facă lucrul ăsta – tocmai acolo are probleme’, a punctat Ioniţă.