Șeful Elcen, răspuns pentru primarul Fritz: “Noi ne-am făcut temele încă din vară”. Elcen iese din insolvență, dar “strânge” din nou datorii ale Termoenergetica

“ELCEN a început negocierile cu Romgaz încă din luna iulie 2021 în vederea stabilirii prețului de furnizare a gazelor pentru anul gazier 1 octombrie 2021 – 30 septembrie 2022. Așa cum reiese si din datele puse la dispoziție pe site-ul BRM, cotațiile pentru gazele naturale la momentul începerii negocierilor era sub 200 lei/MWh. Nu se putea anticipa la acel moment explozia prețului la gaz la cote fără precedent în istorie.

Declarațiile primarului Timișoarei sunt eronate și răuvoitoare. Diferența majoră între cele două situații, este că autoritățile din Timișoara au încheiat contracte cu furnizori de gaze pentru compania de termoficare în plină perioadă de explozie a prețului la gaze. Dacă ar fi inițiat aceste demersuri mult mai devreme  – așa cum a procedat ELCEN, care „și-a făcut temele” încă din vara anului trecut pentru a asigura întregul necesar de gaze pentru această iarnă – în mod sigur ar fi beneficiat de prețurile practicate în perioada respective”.

Acesta este comentariul făcut de Adrian Tudora, directorul general al Electrocentrale București, la solicitarea noastră, în legătură cu ultimele afirmații ale orașului Timișoara, Dominic Fritz, care a spus că timișorenii stau în frig, dar subvenționează căldura bucureștenilor.

“Timişoara stă în frig, în timp ce la Bucureşti preţul la gazul de la ELCEN este de 150 de lei megawatt pe oră, iar în Timişoara noi am plătit în jur de 500 de lei. Pentru că în Bucureşti există un contract preferenţial cu o companie de stat, timişorenii subvenţionează preţul din Bucureşti, în timp ce ei stau în frig.

E absurd. Dacă noi, la Colterm, am avea un contract cu 150 de lei megawatt pe oră, n-aţi auzi în veci de primarul Fritz plângându-se sau cerând bani şi n-aţi auzi nicio ştire de şcoli fără căldură. 150 de lei e mai scump decât iarna trecută, dar ar fi o creştere pe care o putem gestiona. Or, o creşterea de cinci ori nu poate fi gestionată de nimeni. Acolo unde vorbim de nevoi de bază, aşa cum este căldura, statul trebuie să se asigure că toţi românii au acces”, a spus Fritz, săptămâna trecută.

În continuare, Termoenergetica are datorii la Elcen

Șeful Elcen, a arătat, la solicitarea noastră, că societatea de distribuție a energiei termice Termoenergetica, aflartă în subordinea Primăriei, are din nou datorii. În total ar fi vorba despre 746 milioane lei din care aproximativ 445 milioane lei sunt restante. Astfel, sunt neplătite facturi de 161 de milioane de lei din noiembrie, 264 din decembrie, la care se adaugă și factura lunii ianuarie, de 301 milioane de lei.

Tudora a mai arătat că Elcen a achitat integral la data de 10 februarie creanțele creditorilor chirografari, 635 de milioane de lei, care mai rămăseseră de achitat după reducerea semnificativă a creanțelor înregistrate în Tabelul definitiv de creanțe. Banii au mers către Romgaz, Engie și Transggaz.

“Urmează ca ELCEN să facă demersurile legale la Tribunalul Bucureşti pentru ieşirea din procedura de insolvenţă şi reintegrarea companiei în circuitul economic”, mai spune directorul Elcen.

În plus, pentru că iese din insolvență, Elcen va beneficia și de prelungirea schemei pentru cogenerarea eficientă, și a depus în acest sens solicitare la ANRE

“Ieșirea din insolvență a ELCEN înseamnă că societatea va putea accesa această schemă de sprijin începând cu 1 aprilie 2022. În condițiile în care ELCEN ar fi fost în continuare o companie în dificultate (în insolvență), accesarea schemei bonus nu ar fi fost posibilă. Una din cerințele Comisiei Europene a fost aceea ca autoritățile române să se asigure că „prelungirea schemei nu va fi aplicabilă pentru firmele aflate în dificultate”. ELCEN a inițiat către ANRE demersurile pentru prelungirea schemei bonus de la 1 aprilie 2022”, mai spune Tudora.

Elcen a intrat în insolvență la finalul lui 2016, cu datorii totale de 1,6 miliarde de lei, cauza principală fiind creanțele neîncasate de la defunctul RADET.

ELCEN deţine un rol important în ecuaţia energetică naţională întrucât este principalul producător de energie termică din Bucureşti (90%) şi, totodată, un important jucător pe piaţa de energie electrică din România. Are în componenţă patru centrale termo-electrice (CTE Bucureşti Vest, CTE Grozăveşti, CTE Bucureşti Sud şi CTE Progresu) ce produc energie electrică şi termică în cogenerare.