Şeful ENI: O strategie europeană ar putea reduce dependenţa de Gazprom
‘Teoretic, Europa ar putea să planifice şi să se organizeze pentru ca, pe termen mediu, continentul să nu mai aibă nevoie de Gazprom’, a declarat Paolo Scaroni. Însă pentru acest lucru este nevoie de un obiectiv clar şi de un interval de timp clar, de exemplu anul 2020, a apreciat directorul ENI.
În opinia sa, două probleme sunt evidente în aprovizionarea cu energie a Europei. Pe de o parte, în teren nu este clar care sunt sarcinile ce fac obiectul Uniunii Europene şi care ţin de statele membre. Politica ţărilor urmează priorităţi foarte diferite şi uneori contradictorii. În al doilea rând, responsabilităţile sunt fragmentate între comisarii pentru energie, industrie, concurenţă, de mediu sau de politică externă din cadrul Comisiei Europene, iar între aceste departamente nu există o coordonare.
‘Dacă gazoductele din Europa ar funcţiona în ambele sensuri şi dincolo de frontiere, am putea furniza Europei de Est gaz natural libian via Italia precum şi, pe termen mediu, gaz natural din Azerbaidjan’, a apreciat Paolo Scaroni. Pentru acest lucru ar fi suficiente investiţii de mai multe zeci şi chiar sute de milioane de euro, însă în loc de asta ‘politicile purtate de diferite ţări urmăresc priorităţi diferite şi uneori chiar contradictorii’, a spus directorul ENI.
În prezent, grupul rus Gazprom furnizează un sfert din necesarul de gaze naturale al Italiei, 35% în cazul Germaniei şi aproape totalitatea pentru anumite ţări din Europa de Est. Problema dependenţei europene de gazul natural rusesc a devenit un subiect de actualitate în ultimele săptămâni pe fondul crizei ucrainene.