Şeful Fondului Proprietatea face presiuni asupra Guvernului să continue privatizările prin Bursă

 Oficialii Franklin Templeton Investment, firma care administrează Fondul Proprietatea (FP), continuă campania de presiune asupra Guvernului României, în vedere respectării de către acesta a promisiunilor de privatizare prin Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a companiilor de stat.

Greg Konieczny, şeful administratorilor Fondul Proprietatea (FP), laudă privatizarea prin oferte publice inițiale (IPO), care „s-a dovedit a fi o variantă populară în România, în primul rând datorită faptului că este un proces relativ transparent”, potrivit unui articol apărut în Business New Europe – bne Intellinews.

„Au existat numeroase întrebări referitoare la tranzacții din trecut, iar în climatul politic actual a devenit foarte dificil ca guvernul să fie convins să vândă participații investitorilor,” a declarat administratorul fondului, Greg Konieczny, pentru bne Intellinews. ”Așadar, noi încurajăm guvernul ca, în prima fază să listeze o parte din deținerile sale, urmând ca apoi să ia o decizie privind o potențială micșorare suplimentară a participațiilor sale”.

Fondul Proprietatea (FP) este interesat să aibă la Bursă toate companiile din portofoliu, astfel încât acestea să aibă o valoare consacrată de piaţă şi să poată vinde mai uşor pachete de acţiuni. Vânzările de acţiuni din portofoliu sunt menite să finanţeze campaniile de răscumpărare de către FP a propriilor acţiuni şi de transfer capitalului social al Fondului către acţionari. Aceste operaţiuni ar creşte, teoretic, şi preţul acţiunilor FP.  

Listarea la Bursă a Hidroelectrica și Fondul Proprietatea (FP) a fost de mai multe ori amânată şi „calendarul acestor IPO-uri este în continuare neclar. Experiența celor două companii din sectorul energetic ilustrează dificultățile privatizărilor din România, care au rămas în urma altor state din Europa Centrală și de Est”, mai spune sursa citată.

Hidroelectrica ar putea fi listată în 2017 pe bursă, potrivit celei mai recente declaraţii a ministrului Energiei, Andrei Gerea, citat de ECONOMICA.NET. Totodată, discuţiile privind listarea Complexului Energetic Oltenia (CEO) pe bursă ar putea fi reluate în primăvara anului viitor, potrivit aceluiaşi ministru. 

Pe lista de privatizări prin Bursă, promisă în urmă cu mai bine de 11 ani şi asumată din nou ulterior de Guvernul României, mai sunt Societatea Naţională Salrom, unul dintre marii producători de sare din regiune, companiile naţionale Aeruporturi Bucureşti, şi cel de administrare a Portului Constanţa. Mai nou pe listă a fost inclusă şi Poşta Română, toate aceste companii fiind şi în portofoliul FP.

Recent oficialii Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al Salrom au spus că ar aştepta o ofertă de vânzare a pachetului deţinut de Fondul Proprietatea (FP), chiar dacă deocamdată legislaţia nu permite statului să cumpere companii sau pachete de acţiuni, nici măcar la companiile pe care le controlează.

Ministrul Economiei Mihai Tudose, care a declarat în 10 septembrie că IPO-ul Salrom ”nu este o opțiune” datorită importanței strategice a companiei, iar Konieczny a declarat pentru bne IntelliNews că acest comentariu al ministrului Tudose a fost ”nechibzuit” (unwise, în original).

FP se așteaptă ca o întâlnire a acționarilor Salrom să aibă loc în decursul următoarelor 30 de zile, în cadrul căreia IPO-ul ar putea fi aprobat. Astfel s-ar pregăti terenul pentru un IPO care să aibă loc înaintea verii anului 2016, în funcție de condițiile pieței.

Greg  Konieczny încă mai speră că procedura de insolvență de la Hidroelectrica va fi încheiată în primul trimestru al anului 2016. Cel mai bun scenariu ar fi lansarea unui IPO înainte de vară sau în a doua jumătate a anului, spune Konieczny. Morgan Stanley a fost selectată deja ca banca de investiții responsabilă de acest proces.

Hidroelectrica a realizat profituri record în primul trimestru al anului 2015, ca urmare a unui extensiv program de restructurare. Cel mai important pas a fost anularea contractelor semnate de conducerea anterioară a companiei, prin care Hidroelectrica a vândut pe pierdere electricitate către traderi privați, denumiți de către companie ”băieți deștepți”. Progresul a fost înregistrat la începutul anului 2015, după lungi așteptări, după ce Hidroelectrica a câștigat mai multe procese în instanță împotriva acestor traderi, notează bne Intellinews.

IPO-ul CE Oltenia, operatorul mai multor centrale electrice pe cărbuni, a fost de fapt amânat pe termen nedefinit, potrivit percepţiei de pe piaţă. Mai mulți foști manageri ai CE Oltenia sunt în mijlocul unui scandal de corupție, în care este implicat şi numele premierului Victor Ponta.

FP este dispus să avanseze în pofida climatului investițional nesigur. ”Pregătirea unei companii pentru IPO durează între șase și 18 luni. Este foarte dificil de știut cum va arăta piața peste un an,” spune Konieczny.

Şeful de la FP spune că nu se așteaptă ca alegerile din România de anul viitor să afecteze planurile de vânzare a unor participații în întreprinderi deținute integral sau parțial de stat, sau să aibă un impact negativ asupra apetitului pentru investiții în România, deşi „desigur, la nivel local se va dezbate intens pe marginea campaniei electorale”.

„Pe măsură ce FP iese din acționariatul unora dintre companiile din portofoliul său, fondul dobândește abilitatea de a face noi investiții. Cu toate acestea, Konieczny argumentează că, în contextul actual al pieței, achiziționarea de noi companii nu ar aduce beneficii fondului”, se spune în articol. Managementul FP a fost adeseori acuzat că nu face achiziţii de portofoliu, ci că doar vinde.

„Am luat în considerare achiziționarea unor noi companii dacă randamentul pe care îl oferă este superior randamentelor pe care le generăm pentru acționarii fondului prin răscumpărările de acțiuni,” explică el. La finalul lunii august, FP se tranzacționa la un discount față de activul net de aproximativ 30%. ”Prin răscumpărarea propriilor noastre acțiuni obținem un randament de aproape 50%. Ar fi foarte dificil să obținem randamente mai bune investind în companii noi.”

„FP se va micșora probabil în continuare, deoarece valoarea actuală de 3 miliarde de euro este prea mare pentru piața locală. Acestea fiind spuse, nu există planuri de lichidare a fondului, care nu are o durată de viață fixă”, spune bne Intellinews, preluând idei mai vechi ale administratorului FP.

Dimensiunea portofoliului FP a scăzut semnificativ de la aproape 90 de companii la 49, în urma vânzărilor. Pe de altă parte, Konieczny recunoaşte că ”unul dintre motivele pentru care Fondul este atractiv pentru investitori – atât locali, cât și internaționali – este că acesta este un proxy pentru România (o cale de acces la active româneşti, n.r.)”.