Cu toate că Artus Mas nu foloseşte niciodată cuvântul „independenţă”, el s-a angajat să organizeze un referendum pentru autodeterminare în 2014, cu scopul de a semna un acord cu stânga separatistă, aflată în opoziţie, ERC.
Lipsindu-i o majoritate absolută, coaliţia condusă de CiU (Partidul Naţionalist Conservator), se vede nevoită să se alieze cu ERC, care s-a plasat pe poziţia a doua la alegerile regionale de la 25 noiembrie, în contextul unui impuls puternic pentru separare şi de răzvrătire împotriva Madridului.
„Pentru a pregăti consultarea, Guvernul va lucra la definirea şi la dezvoltarea unor structuri de stat”, a afirmat Artur Mas.
Iar „pentru a dezvolta aceste structuri de stat, vom face eforturi pentru a explica Europei şi lumii procesul democratic pe care vrea să-l iniţieze Catalonia”, a continuat el.
„Aspirăm să avem o ţară normală, ca multe altele din lume”, a adăugat Artur Mas.
„Este o provocare interesantă să dezvolţi o ţară din punct de vedere economic pentru ca să fie liberă”, a mai adăugat el, în timp ce popularii (dreapta de la putere) resping discursul lui Artur Mas şi proiectul de referendum, considerându-l ilegal.
Liderul ERC, Oriol Junqueras, a declarat că nu vrea să facă parte din Guvernul de coaliţie, dar a promis că, în calitate de lider al opoziţiei, va susţine CiU.
„Dreptul de a decide nu este numai un simplu drept, este un instrument indispensabil pentru a apăra statul bunăstării sociale, a relansa economia noastră, a aduce ce este mai bun pentru noi înşişi ca ţară şi societate”, a precizat Oriol Junqueras.
Artur Mas se află în conflict deschis cu Madridul, care a refuzat pactul său fiscal vizând acordarea posibilităţii Cataloniei să strângă impozitele, fapt ce a alimentat un puternic impuls separatist în regiune, consolidat de criza economică şi tradus printr-o manifestaţie de amploare pe străzile Barcelonei la 11 septembrie.