El a fost întrebat care este opinia sa despre planul anunţat marţi de secretarul de stat din Ministerul Energiei Doru Vişan, potrivit căruia ministerul are în plan reorganizarea producţiei de energie din România prin unirea centralelor pe cărbune cu cele hidro, într-o companie nouă.
„Am aflat şi noi din presă despre acest lucru. Ideea a mai existat, au fost mai multe scenarii discutate, unele mai bune, altele mai puţin bune”, a spus Badea.
El a amintit că, în 2008, s-a discutat înfiinţarea unui campion energetic care să unească Hidroelectrica, Electrica şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova.
„Această companie ar fi avut, din calculele preliminare, un profit operaţional de peste un miliard de euro şi o cifră de afaceri de peste 20 de miliarde de euro, la vremea respectivă, care îndeplinea toate condiţiile, inclusiv din punctul de vedere al Consiliului Concurenţei. Din păcate, această idee a fost abandonată”, a relatat oficialul producătorului hidro.
Mai târziu, în 2009-2010, a apărut ideea înfiinţării a două companii, Electra şi Hidroenergetica, în interiorul cărora ar fi urmat să fie unite centralele pe cărbune cu hidrocentralele, aşa cum doreşte Ministerul Energiei în prezent. Acest plan a fost blocat în instanţă de sindicatele din Hidroelectrica şi de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al companiei hidro.
„Au apărut apoi celebrele două companii Hidroenergetica şi Electra, care au plecat pe principiul care nu avea nicio treabă cu realitatea. Şi o spun cu toată convingerea, întrucât, prin această măsură, se încerca mixarea unei companii performante, care deţine capacităţi de producţie performante, cu capacităţi mai puţin performante, plecând de la premisa că ascundem pierderile în spatele celor mai performanţi. Din experienţele pe care le avem şi având în vedere ce s-a întâmplat cu Complexul Energetic Hunedoara, nu cred că aceasta este soluţia”, a subliniat Badea.
El a mai spus că Hidroelectrica are un plan de investiţii de 4,4 miliarde de lei, inclusiv în diversificarea surselor de producţie, pe care însă l-a pus „pe hold”, ca urmare a modificărilor legislative.
„Cotele cumulate de piaţă ale Hidroelectrica şi Complexului Energetic Oltenia depăşesc 50%, ceea ce ar putea crea anumite probleme în privinţa concentrării de piaţă”, a adăugat Badea, la ZF Power Summit.
Pe de altă parte, Sorin Boza, preşedintele directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO), a susţinut, în cadrul aceluiaşi eveniment, că în prezent nu există niciun fel de concurenţă între producătorii din România.
„Ce concurenţă este în piaţă dacă eu sunt singurul care plăteşte certificate de emisii, la 25 de euro tona, după ce am investit un miliard de euro ca să furnizăm, astăzi, o energie curată?!”, a spus Boza.
Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat, marţi, că instituţia pe care o reprezintă are în plan reorganizarea producţiei de energie prin înfiinţarea unei noi companii în care să fie incluse atât centralele pe cărbune, cât şi cele hidro.
El a explicat că România a importat din ce în ce mai multă energie în primele două luni de iarnă, ca urmare a preţului mare de pe piaţa internă, iar, dacă nu se regândeşte structura producţiei, vor fi la nesfârşit aceleaşi probleme.
„Structura actuală a producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârşit aceleaşi probleme. (…) Statul este acţionar şi la Hidroelectrica, şi la cărbune. Cea mai bună combinaţie este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă”, a spus Vişan.
O altă idee enunţată de acesta este ca statul să răscumpere acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea la producătorii de energie.
„Această propunere va fi lansată în dezbatere publică”, a adăugat Vişan.