Şeful IEA cere grupului OPEC+ să-şi majoreze producţia de ţiţei
„Există o diferenţă semnificativă între ţintele stabilite de grupul OPEC+ în ceea ce priveşte nivelul producţiei şi ceea ce se produce în acest moment”, a explicat Birol la o conferinţă care se desfăşoară la Riad.
„Va fi important pentru grupul OPEC+ să reducă acest decalaj şi sperăm că vor furniza mai mult ţiţei pe piaţă”, a adăugat şeful IEA.
În cel mai recent raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei se arată că în ianuarie decalajul dintre ţintă şi producţie s-a adâncit la 900.000 barili pe zi (bpd).
Luni, ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, Suhail al-Mazrouei, a declarat că tensiunile dintre Rusia şi Occident sunt principala cauză a majorării preţurilor la ţiţei.
Grupul OPEC+ a fost de acord luna aceasta să menţină creşterea moderată a producţiei de ţiţei în martie, pentru a stabiliza creşterea preţurilor pe piaţa petrolieră.
Grupul a primit solicitări din partea SUA, a Indiei şi a altor state să pompeze mai mult, după ce economiile s-au redresat în urma pandemiei. Preţul barilului de petrol Brent a depăşit 90 de dolari, pe fondul tensiunilor din Europa şi Orientul Mijlociu.
Dar grupul OPEC+ a decis să-şi menţină ţinta de a majora lunar producţia de ţiţei cu 400.000 de barili pe zi şi a apreciat că vina pentru creşterea preţurilor o poartă statele consumatoare care nu au asigurat investiţii adecvate în combustibilii fosili, în cursul tranziţiei lor la energia verde.
Mulţi analişti compară situaţia actuală cu criza din 2007-2008, când cotaţia barilului de ţiţei Brent a atins nivelul record de 147 de dolari, după ce OPEC a majorat semnificativ livrările pentru a face faţă cererii în creştere din China.
Preţurile ţiţeiului au crescut cu 50% anul trecut, pe fondul deficitului de cărbune şi gaze, iar tendinţa va continua şi anul acesta, conform aprecierilor analiştilor, iar lipsa capacităţilor de producţie şi investiţiile limitate din sector ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari.
Deşi varianta Omicron a coronavirusului a dus la creşterea semnificativă a numărului de cazuri de COVID-19, analiştii susţin că preţurile petrolului vor fi sprijinite de reticenţa multor guverne de a impune restricţii severe, de tipul celor care au afectat economia mondială în 2020.
OPEC+ relaxează gradual reducerile de producţie implementate în 2020, când cererea de petrol s-a prăbuşit. Totuşi, mulţi producători mici nu pot majora livrările şi alţii sunt îngrijoraţi că ar putea pompa prea mult ţiţei în cazul reducerii activităţii economice ca efect al pandemiei.
„Nu vrem să vedem o cotaţie a barilului de ţiţei Brent peste nivelul de 100 de dolari, lumea nu este pregătită pentru asta”, declara recent ministrul Petrolului din Oman, Mohammed Al Rumhi.
OPEC se aşteaptă în 2022 la o creştere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi, până la 100,8 milioane bpd, peste nivelul din 2019.
Preţul barilului de petrol Brent, de referinţă în Europa, s-a apreciat în 2021 cu 52% şi a încheiat anul la 77,78 dolari, în timp ce preţul petrolului intermediar Texas a crescut cu 55%, la 75,21 dolari.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.