‘Pentru mine şi pentru colegii mei profesia a fost pe primul loc. Riscul mare ştiţi care ar putea să fie? Gândiţi-vă că cineva ar spune ‘Domnule, valoarea pe care o anunţaţi e rezultatul…’. Înseamnă că am fi distrugătorii unei ţări, domnule. Gândiţi-vă că dacă am avea o rată de creştere cu câteva procente mai mare s-ar lua anumite decizii. Nu ai cum să creşti. Dacă eu am crescut în trimestrul acesta, în următorul ce să fac? Creşte baza, deci la un moment dat n-ar mai merge’, a spus Andrei.
El a precizat că INS oferă cifre pentru a se lua decizii atât în mediul privat cât şi în zona publică.
‘Pur şi simplu, noi dăm aceste cifre pentru a lua decizii atât în mediul privat cât şi în zona publică. Pe cine ar avantaja dacă în loc de 100 de lei, eu spun că ai 120 de lei, cei 20 de lei unde sunt? Până la urmă trebuie să-i dea şi gândiţi-vă că ar fi presiune din partea cealaltă. Dacă ai 20 de lei în plus, dă-i. Ar fi un cerc vicios’, a subliniat şeful de la Statistică.
Creşterea Produsului Intern Brut în primul trimestru de 5,7% s-a bazat, în principal, pe consumul final al gospodăriilor populaţiei, care a contribuit cu 4,8% la avansul economiei, reiese dintr-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS) remis, miercuri, AGERPRES.
‘Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la creşterea PIB; variaţiei stocurilor, cu o contribuţie de +1,1%, consecinţă a creşterii importante a stocurilor din economie.
O contribuţie negativă la creşterea PIB au avut-o formarea brută de capital fix (-0,1%), ca urmare a reducerii volumului său cu 0,7% şi exportul net (-0,1%), consecinţă a creşterii uşor mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii comparativ cu cel al exporturilor de bunuri şi servicii (+0,09 puncte procentuale)’, se precizează în documentul citat.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2017 faţă de trimestrul I 2016, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: industria (+1,5%), cu o pondere de 23,1% la formarea PIB şi care a înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 6,7%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,4%), cu o pondere de 19,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,3%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 15,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,1%.