Şeful INS, Vergil Voineagu, audiat în scandalul listelor

Vergil Voineagu a declarat, la intrarea în sediul Parchetului instanţei supreme, că a venit în calitate de preşedinte al INS, precizând că însă că nu ştie calitatea pe care ar putea să o aibă în dosar.

„Am venit în calitate de preşedinte al INS, nu ştiu ce calitate am în dosar”, a spus Voineagu.

Întrebat ce a comunicat INS Curţii Constituţionale, Vergil Voineagu a răspuns că a transmis ce există deja în comunicatul de presă.

INS a transmis în 1 august Curţii Constituţionale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012, iar cele definitive vor fi făcute publice în semestrul al doilea al anului 2013 şi că rezultatele provizorii „nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste”.

„În sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică”, a arătat INS în răspunsul transmis Curţii Constituţionale.

Şi şefa Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a fost audiată, marţi, la Parchetul instanţei supreme, în calitate de martor în dosarul în care chestorul Constantin Manoloiu este cercetat pentru abuz în serviciu, în legătură cu adresa emisă în 2 august şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale.

Ana Maria Pătru a transmis în 2 august o adresă către Curtea Constituţională – la solicitarea acestei instituţii – în care preciza că AEP nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie 2012.

Potrivit adresei, AEP arată că a făcut în 2011 un control la 1.241 de primării descoperind astfel că 33.308 persoane decedate nu fuseseră radiate din listele electorale permanente, cele mai numeroase fiind în comune, respectiv 22.698.

Totodată, AEP a recunoscut o serie de deficienţe şi a recomandat unificarea legislaţiei electorale şi realizarea Registrului electoral.

Tot marţi, procurorii l-au audiat şi pe directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Daniel Gheorghe, în acelaşi dosar.

Anchetatorii continuă marţi audierile în dosarul în care chestorul Constantin Manoloiu a fost pus oficial sub acuzare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 6 august, începerea urmăririi penale faţă de Constantin Manoloiu, „sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice”.

„Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reţinut faptul că învinuitul, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu a respectat dispoziţiile art.5 din HG 682/7 iulie 2012 pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României”, a precizat Parchetul instanţei supreme.

Adresa comunicată Curţii Constituţionale în 2 august, conform căreia MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuţie revenind exclusiv Autorităţii Electorale Permanente, relevă „o îndeplinire defectuoasă cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu” din partea chestorului Manoloiu, cel care a semnat documentul transmis ulterior de Ministerul Administraţiei şi Internelor Curţii Constituţionale.

Prin această faptă, Manoloiu ar fi fost cauzată „o tulburare însemnată relaţiilor sociale privind evidenţa persoanelor cu drept de vot şi a au fost afectate acele relaţii sociale a căror normală desfaşurare şi dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici sau alţi funcţionari”, spun anchetatorii.

Prin comunicarea din 2 august, chestorul Constantin Manoloiu „a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate şi comunicate, privind numărul de cetăţeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuţiile ce revin instituţiei pe care o conduce”.

Potrivit probelor administrate în cauză, s-a produs o tulburare însemnată instituţiilor publice implicate în validarea referendumului, scopul exclusiv fiind cel al afectării continuităţii desfăşurării activităţii instituţiilor publice cu atribuţii în activităţiile de confirmare a referendumului.

Constantin Manoloiu a eludat dispoziţiile legale incidente în materia atribuţiilor sale, cunoscând că încalcă legislaţia în materie şi ignorând acest aspect, au mai arătat procurorii.

„Prin procesul-verbal din data de 2 august 2012, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au sesizat din oficiu în legătură cu modul de organizare şi desfăşurare a referendumului naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României. Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare”, a precizat Ministerul Public.

Adresa din 2 august emisă către Manoloiu Constantin şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale conţinea comunicarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi preciza că Ministerul Administraţiei şi Internelor „nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuţie revine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente”.

La data de 2 august, urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate (Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie.

Ulterior, Curtea Constituţională, pentru a nu menţine această stare de instabilitate o perioadă de timp atât de mare, a revenit cu un comunicat prin care anunţa că decizia cu privire la referendum va fi luată în 31 august.

Constantin Manoloiu declara, luni, la ieşirea din sediul Parchetului instanţei supreme, că nu îşi dă demisia, că este un profesionist, iar învinuirea „nu are relevanţă, ea vine şi se duce”.

„Eu sunt garantul că toate cifrele vor fi corecte”, a spus Manoloiu.

El a precizat că a semnat un ordin de informare către ministru, care este un politician.Totodată, chestorul şef a spus că nu el a transmis informarea Curţii Constituţionale, ci a adresat-o ministrului Ioan Rus.

Cifra de 18.292.514 de alegători este cea stabilită până în 20 iulie 2012, ea fiind o „cifră fluidă”, a mai spus Manoloiu.