Şeful misiunii FMI are vineri primele întâlniri cu Isărescu şi Drăgoi
Evaluarea este programată pentru perioada 24 aprilie – 7 mai, dar Jeffrey Franks soseşte miercuri în România.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune că nu se aşteaptă la discuţii ternsionate la nivelul băncii centrale.
În ceea ce priveşte cel mai important subiect din negocierile cu Guvernul, reîntregirea salariilor, consilierul guvernatorului a reluat opinia, deja exprimată de alţi oficiali ai băncii centrale, că economia are nevoie de un impuls pe partea de consum. Astfel, Vasilescu a lăsat să se înţeleagă că BNR va susţine, cel puţin parţial, o majorare a salariilor bugetarilor.
A cincea evaluare va fi şi ultima condusă de americanul Jeffrey Franks, care a fost şeful misiunii pentru România din 2009, finalizând cu succes precedentul acord încheiat în primăvara anului trecut. Franks va fi înlocuit din vară de olandezul Erik de Vrijer.
Guvernul va încerca să convingă reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene că evoluţia economiei şi execuţia bugetară vor oferi suficient spaţiu pentru a aplica reîntregirea salariilor bugetarilor, prin majorarea acestora cu circa 16%.
Datele pe primele trei luni nu indică o situaţie favorabilă majorării salariilor, deficitul bugetar situându-se în apropiere de 0,6% din PIB, dar istoric cifrele se îmbunătăţesc în luna aprilie, când se efectuează plăţile de impozit aferente primului trimestru.
Guvernul a fixat pentru acest an o ţintă de deficit de 1,9% din PIB calculat după metodologia cash şi are obligaţia de a se încadra sub 3% din PIB după metodologia ESA 95.
Potrivit celor mai recente date, deficitul bugetar s-a situat anul trecut la 4,11% din PIB pe cash şi 5,2% din PIB potrivit metodologiei ESA.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat pentru 2011 un PIB de 578 miliarde lei, iar Comisia Naţională de Prognoză a publicat în prognoza intermediară de primăvară o estimare de PIB pentru acest an de 609,6 miliarde lei.
Pentru rectificarea bugetară programată pentru această vară va fi utilizată însă prognoza de PIB din varianta finală pe care CNP o va publica după consultările cu misiunea de evaluare.
Potrivit unor surse oficiale, CNP estimează că deflatorul PIB va fi mai mare de 3,7%, cât a anunţat în prognoza interimară, astfel că şi fără modificarea creşterii economice, estimată acum la 1,7%, PIB s-ar putea plasa mai sus de 609,6 miliarde lei, chiar undeva spre 620 de miliarde lei.
Până la data de închidere a misiunii de evaluare, 7 mai, Ministerul Finanţelor va avea şi execuţia interimară a bugetului aferentă lunii aprilie, mai puţin unele date de la instituţiile autofinanţate, a căror execuţie nu se vede automat în conturile trezoreriei.
Chiar dacă Guvernul va fi obligat să ia încă din mai o decizie privind majorarea salariilor bugetarilor, pentru a nu cere prea multe derogări de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, raportul de evaluare va intra spre aprobare în board-ul FMI spre finele lunii iunie.
Între timp, la Bucureşti se va organiza la mijlocul lunii iuni întâlnirea constituentei olandeze din FMI şi Banca Mondială, din care fac parte, alături de Olanda, Armenia, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România şi Ucraina. La eveniment vor participa guvernatorii şi miniştrii de finanţe din ţările membre.
Boardul FMI a avizat în martie cea de-a patra evaluare a acordului cu România, punând la dispoziţia statului cea de-a cincea tranşă, de 505 milioane euro, care ridică suma totală disponibilă în caz de necesitate la aproximativ 2 miliarde euro.
La finalul evaluării, reprezentantul CE Istvan Szekely a anunţat că FMI şi Comisia au revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru România în acest an, la 1,5-2%, din cauza recesiunii anticipate în zona euro şi a deteriorării condiţiilor de pe pieţele internaţionale.
Reprezentanţii FMI şi CE au afirmat atunci că au fost atinse toate ţintele din acordul încheiat de România cu instituţiile internaţionale.
Începând cu acest an, acordul cu FMI cuprinde ţinte privind deficitul bugetar atât în termeni cash, cât şi ESA.
Ministrul Economiei, Lucian Bode, a declarat la începutul lunii aprilie că Guvernul va rediscuta cu FMI lista companiilor de stat care vor fi privatizate şi listate la bursă, iar ordinea în care aceste societăţi vor fi vândute va depinde de propunerile intermediarilor selectaţi.
Acordul cu FMI prevede vânzarea integrală până la finele lunii aprilie a companiilor Oltchim şi Cupru Min. De asemenea, Guvernul s-a angajat să facă oferte publice secundare, până la aceeaşi dată, pentru Transelectrica (15% din acţiuni) şi Transgaz (15% din acţiuni). Oferta Transelectrica s-a încheiat cu succes la finele lunii martie, iar licitaţia pentru Cupru Min, derulată în martie, va fi reluată, după ce firma canadiană câştigătoare a pierdut contractul, deoarece a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, să achite în maximum o lună de la avizul Consiliului Concurenţei preţul pentru acţiuni şi să accepte publicarea documentului de privatizare.
Luna aprilie este termen limită şi pentru selectarea intermediarilor la Poşta Română (pachet minoritar), Romgaz (15% din acţiuni), Electro Serv (pachet majoritar) şi Tarom (20% din acţiuni). Selectarea consultanţilor juridici pentru listarea a 10% din Hidroelectrica (prin majorare de capital), privatizarea Electrica Serv, listarea a 10% din Nuclearelectrica (majorare de capital), privatizarea Electrica Furnizare şi privatizarea CFR Marfă ar trebui finalizată de asemenea până la sfârşitul lunii aprilie.
România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro şi o linie de credit de 400 milioane euro de la Banca Mondială. Acordul cu instituţiile financiare internaţionale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.