‘Dacă ne uităm pe perioada ultimilor 7 ani de evoluţii economice, principalul mesaj pe care vrem să îl transmitem este acela că România şi-a consolidat economia în mod semnificativ după criza financiară globală, iar indicatorii macroeconomici se compară cu cei ai altor ţări. Cu toate acestea, reducerile succesive de impozite şi taxe, majorările salariale, ce depăşesc creşterile de productivitate şi investiţiile publice de calitate de volum redus încep să ameninţe aceste realizări şi restrâng creşterea potenţială’, a spus Baqir.
Potrivit acestuia, se impune reorientarea politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor.
‘Asta pentru a avea o creştere sustenabilă care să permită includerea unui număr tot mai mare de români în clasa de mijloc într-o manieră sustenabilă’, a mai arătat oficialul FMI.
În varianta de iarnă a prognozei pe termen mediu 2016 – 2020, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere la 5,2% estimarea privind avansul PIB în acest an, de la 4,3% în Prognoza de toamnă.
Comisia Europeană (CE) a revizuit în creştere la 4,4% prognoza privind evoluţia PIB în 2017, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018, potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar. FMI mizează în 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creştere economică din Europa.