INTERVIU Şeful NIS Petrol România: Gazprom n-a venit în România să-şi risipească banii

În ceea ce priveşte sectorul de explorare şi producţie, compania a descoperit ţiţei într-un perimetru pe care îl deţine în vestul ţării, în judeţul Timiş, şi ar putea începe anul viitor producţia de petrol, dacă se va stabili că zăcământul este comercial.

Smirnov a ţinut să sublinieze că NIS nu caută gaze de şist, aşa cum s-a vehiculat în ultima perioadă în opinia publică, întrucât nu deţine licenţe pentru acest tip de activităţi şi nici tehnologia necesară pentru exploziile hidraulice care ar identifica eventuale gaze de şist în zonă. În plus, el a respins acuzaţiile celor care spun că Gazprom s-ar afla în spatele protestelor împotriva gazelor de şist.

NIS este interesată de noi concesiuni în România şi va analiza cu atenţie perimetrele pe care le va scoate la licitaţie anul viitor Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Divizia din Serbia nu este interesată de concesiuni în Marea Neagră, întrucât nu deţine tehnologia necesară, însă compania-mamă, Gazprom, dispune de o astfel de expertiză şi ar putea fi interesată de noile perimetre maritime, a mai spus Smirnov.

Pe partea de comercializare a carburanţilor, compania plănuieşte să aducă, anul viitor, produse petroliere rafinate la unităţile de procesare din Serbia, ceea ce ar putea însemna că benzina şi motorina din staţiile Gazprom ar putea deveni cele mai ieftine de pe piaţă. Acum, NIS cumpără carburanţi de la OMV şi de la alte companii din piaţă pentru a le vinde în benzinăriile proprii.

Vadim Smirnov (50 de ani) s-a născut în Kazahstan şi, de-a lungul carierei, a lucrat în Ministerul rus de Externe, în mai multe companii ruseşti din Orientul Îndepărtat şi în compania aeriană Aeroflot. S-a alăturat grupului Gazprom în anul 2010 şi vorbeşte limba română aproape la perfecţie.

AGERPRES: De ce aţi venit în România?

Vadim Smirnov: Este vorba de strategia de dezvoltare. Orice companie are intenţia să se dezvolte, iar NIS a declarat în repetate rânduri că vrea să devină un jucător regional, aşa că trebuie să avem prezenţă nu doar în Serbia, ci şi în alte ţări din regiune. Şi nu am venit doar în România, ci şi în Bosnia, în Bulgaria, în Ungaria, proiecte avem şi în Angola şi în Turkmenistan. Dar, dată fiind dorinţa noastră de a deveni un jucător foarte serios în Balcani, este inevitabil să venim şi în România, pentru că acest proiect este cel mai important, având în vedere dimensiunea ţării, populaţia şi tradiţiile petroliere pe care le aveţi aici.

AGERPRES: Şi ce-aţi găsit în România?

Vadim Smirnov: Am găsit tradiţii, oameni foarte profesionişti, o colaborare destul de bună cu autorităţile. Am găsit şi probleme, bineînţeles, care sunt legate mai ales de birocraţie. Şi, în sfârşit, am găsit ceea ce căutam: ţiţei. În judeţul Timiş, în perimetrul Jimbolia. Iar acum suntem în faza de a evalua volumul, să vedem dacă este economic, dacă merită să se exploateze. Deci am văzut că există ţiţei, iar acum trebuie să evaluăm în ce cantităţi. Aceasta este următoare fază a activităţilor. Dacă e petrol în cantităţi suficiente pentru a începe producţia, atunci mergem mai departe.

AGERPRES: Cât au durat lucrările până acum?

Vadim Smirnov: De la momentul de când am venit aici, adică de un an şi jumătate. Faza activă a început acum nouă luni. Împreună cu partenerii noştri din Canada, East West Petroleum, avem patru perimetre, unde pentru un bloc suntem în etapa de activitate seismică, iar pentru celelalte sperăm ca Guvernul să aprobe cât mai curând acordurile petroliere. Avem un alt perimetru împreună cu Moesia, partenerii noştri din Irlanda, şi un alt perimetru împreună cu Zeta Petroleum, din Marea Britanie, la care m-am referit când am vorbit despre descoperirea de ţiţei din judeţul Timiş.

AGERPRES: Care au fost etapele parcurse până la descoperirea de ţiţei?

Vadim Smirnov: Au fost etapele clasice. Noi folosim metode pe care le folosesc toţi din industrie. Întâi asigurăm toate aprobările din partea Guvernului şi a autorităţilor locale. Sunt foarte multe hârtii care trebuie finalizate, primite. Apoi urmează faza de prospecţiuni, faza de analiză a rezultatelor, apoi stabilim punctele cele mai promiţătoare pentru foraj şi începem forajul. De obicei se face o sondă de testare. Noi, în Jimbolia, am avut o sondă clasică, de cercetare. Am primit rezultate, pe care acum le analizăm, şi urmează să decidem dacă vom merge mai departe cu producţia şi unde.

AGERPRES: Deci aţi avut o singură sondă de explorare?

Vadim Smirnov: Deocamdată, da. Am avut nişte presupuneri că aici s-ar afla zăcăminte şi am confirmat acest lucru.

AGERPRES: Cât aţi investit până acum?

Vadim Smirnov: Nu se poate spune concret, pentru că noi facem analizele respective la sfârşitul anului, dar până acum am investit circa 10 milioane de euro în toate activităţile de upstream.

AGERPRES: Şi ce-aţi găsit acolo?

Vadim Smirnov: Am găsit ţiţei gazolin. Este un fel de produs natural convenţional. Este o specie de ţiţei.

AGERPRES: Dar gaze naturale?

Vadim Smirnov: Nu, pentru că nici nu am căutat gaze naturale acolo. Doar ţiţei.

AGERPRES: Şi ce estimări aveţi din sonda de testare? La ce cantităţi vă aşteptaţi?

Vadim Smirnov: Nu putem spune cât, doar că există acolo ţiţei. Am luat nişte mostre şi analizăm, pentru că, dacă vom continua cu testarea, riscăm să scoatem presiunea din sondă, ceea ce nu este în interesul nostru. Am luat mostre şi am conservat sonda, pentru a păstra presiunea. Pentru noi este de preferat să scoatem acest ţiţei cu presiunea naturală, nu să facem pompaj, pentru că ar fi investiţii mai mari. Acum specialiştii evaluează, vin şi spun: această sondă poate să dea atât. Iar noi luăm decizia conform strategiei noastre, facem calcule, ştim cât trebuie să se investească, evaluăm cât putem să câştigăm, luăm în calcul accizele, impozitele etc şi, dacă merită, mergem mai departe.

AGERPRES: Este un zăcământ nou sau este vechi (la care au renunţat alte companii – n.r.)?

Vadim Smirnov: Nu este nou. Dar să ştiţi că industria se dezvoltă. Ce n-a fost economic pe vremuri poate să fie acum. Preţul ţiţeiului s-a schimbat, când a costat 10 lei probabil n-a meritat. Acum e mult mai scump şi merită să se dezvolte şi zăcăminte mai mici. Toată România este deja studiată. V-am spus, România are o tradiţie enormă în ceea ce priveşte industria petrolieră şi cred că nu există locuri care n-au fost studiate într-un fel.

AGERPRES: Dacă se dovedeşte că acolo este o cantitate suficientă pentru a fi comercială, care este bugetul de investiţii?

Vadim Smirnov: Depinde de rezultate. Se face un studiu economic. Noi, bineînţeles, suntem interesaţi să avem profit cât mai mare. Dar nu depinde de noi ca zăcământul să fie cât mai mare, ci de natură. Noi trebuie să facem proiectul optim. Deci, cu cât mai mare este zăcământul, cu atât mai bine şi pentru statul român.

AGERPRES: V-aţi aşteptat să găsiţi ţiţei acolo?

Vadim Smirnov: Bineînţeles, de ce am venit aici? Noi suntem optimişti. Gazprom n-a venit să-şi risipească banii. Am venit cu o anumită speranţă.

AGERPRES: Când aşteptaţi să aveţi un răspuns concret privind analiza datelor?

Vadim Smirnov: Când am luat această licenţă, statul ne-a obligat să facem un anumit volum de lucrări, nişte sonde, foraje, care trebuie făcute obligatoriu. Chiar dacă prima sondă nu ar da rezultate, noi nu ne oprim aici. Trebuie făcute cel puţin trei sonde. Dar nici noi nu vom arunca banii, trebuie să le facem în locuri optime din punct de vedere tehnologic.

AGERPRES: Şi cât durează o astfel de sondă?

Vadim Smirnov: Dacă avem noroc, mai puţin, dacă nu, mai mult, pentru că nu ştim care este structura acolo. Dacă avem rezultate clare, n-ar dura mult, dar altfel, dacă vom avea lucrări adiţionale, durează mai mult. Pentru că investiţia este mare. O sondă de doi kilometri şi jumătate este 3 milioane de euro cel puţin, aşa că nimeni n-o să arunce cu banii. Deci decizia trebuie să fie clară. Când o să fim siguri, vom începe. Durează cam un an de zile din momentul în care am făcut descoperirea până la următoarea fază. Deci anul viitor ar trebui să ştim. E în interesul nostru să fie cât mai repede, nu să stăm aici fără lucru.

AGERPRES: De unde au apărut informaţiile potrivit cărora Gazprom vrea să găsească gaze de şist?

Vadim Smirnov: Nu ştiu. Sincer vorbind, pentru noi este o mare neînţelegere. Niciodată n-am avut această intenţie, astfel de planuri, niciodată n-am discutat cu Guvernul această posibilitate, nici nu este prevăzut aşa ceva în licenţa pe care o avem. Sincer vorbind, nu am avut noroc că prezenţa noastră aici a coincis cu această problemă care a apărut în România.

AGERPRES: În perimetrele pe care le aveţi sunt formaţiuni de roci care ar putea ascunde gaze de şist?

Vadim Smirnov: Dacă există, o să afle altcineva, care o să aibă permisul de a face explorări acolo.

AGERPRES: Şi dacă găsiţi gaze de şist?

Vadim Smirnov: Nu se poate. Cu tehnologia pe care o folosim noi, nu se poate. Pentru că noi căutăm pungi de zăcăminte de petrol. Gazul de şist nu se află în pungi, iar noi nu facem explozii hidraulice, pentru că nu avem de ce. Dacă există pungi de ţiţei, o să aflăm cu tehnologia pe care o folosim. Deci e clar, noi vorbim de zăcăminte convenţionale, nu avem permis din partea Guvernului să facem altceva. În afară de asta, nici n-am avut intenţie, nici nu avem tehnologie. Dacă, peste cinci ani, Guvernul român va decide să se dezvolte şi această tehnologie probabil o să participăm. Dar deocamdată nu facem aşa ceva nici în Serbia, nici în Rusia. De ce am face în România?

AGERPRES: Se spune că Gazprom ar fi în spatele celor care protestează faţă de gazele de şist, pentru că s-ar diminua monopolul său pe piaţă…

Vadim Smirnov: Eu citesc cu uimire astfel de afirmaţii. Este interesant, dar nu corespund cu realitatea.

AGERPRES: De ce nu corespund cu realitatea? Gazprom este singurul furnizor extern de gaze al României şi, dacă s-ar găsi aici gaze noi, nu contează de care, s-ar diminua importanţa Gazprom.

Vadim Smirnov: Este o logică foarte… ciudată, sincer vorbind. Dacă Gazprom a venit să dezvolte zăcăminte convenţionale şi avem piedici din cauza faptului că cineva afirmă că noi căutam gaze de şist înseamnă că am venit şi am organizat această campanie? Am citit şi eu cu uimire, vă spun…

AGERPRES: De ce credeţi că protestează oamenii?

Vadim Smirnov: Pentru că e dreptul lor, România e ţară liberă, democratică, iar oamenii au posibilitatea să-şi exprime părerea. Unele ţări au gazele de şist în dezvoltare, altele nu au, dar asta n-are legătură cu Gazprom.

AGERPRES: De ce nu vreţi să căutaţi gaze de şist?

Vadim Smirnov: Pentru că Gazprom deţine tehnologii convenţionale. Noi suntem puternici în tehnologii tradiţionale. De ce am concura unde nu prea avem experienţă? Această tehnologie se foloseşte în America. Noi nu avem niciun fel de experienţă. În mod teoretic, noi ştim cum se face, dar nici în Rusia şi nicăieri nu am făcut aşa ceva. Nu face parte din strategia companiei deocamdată. Avem suficiente zăcăminte tradiţionale în Rusia.

AGERPRES: La un moment dat, Gazprom Neft şi-a exprimat intenţia de a construi o conductă de ţiţei dinspre Rusia spre Serbia, prin România. Care este stadiul acestui proiect?

Vadim Smirnov: Eu confirm că au fost tratative în ceea ce priveşte acest proiect, dar nu la nivelul companiei pe care o conduc, aşa că nu pot să dau detalii despre acest lucru. Dar vă spun că orice proiect comun cu avantaj reciproc este pozitiv.

AGERPRES: Carburanţii pe care îi comercializaţi acum în România de unde provin?

Vadim Smirnov: Îi cumpărăm de pe piaţă.

AGERPRES: De la OMV?

Vadim Smirnov: Depinde de preţ. Colaborăm strâns cu OMV, dar acest lucru nu înseamnă că nu colaborăm şi cu alţii.

AGERPRES: Am alimentat duminică la o staţie Gazprom şi i-am întrebat de unde iau carburanţii. Mi-au spus că de la OMV.

Vadim Smirnov: În ceea ce priveşte serviciul aţi fost mulţumită?

AGERPRES: Aşa şi aşa. Nu am putut plăti cu cardul, pentru că nu era semnal la POS. La staţia din judeţul Buzău.

Vadim Smirnov: Este cea mai nouă staţie. Începutul e greu, tehnic vorbind. Abia s-a deschis.

AGERPRES: Câte staţii Gazprom sunt acum în România?

Vadim Smirnov: Deocamdată 13. Majoritatea în Vest, în judeţele Oradea, Timiş, Arad, Sibiu. Două pe autostrada A1 şi una la Buzău.

AGERPRES: Şi planuri?

Vadim Smirnov: Noi nu mai vorbim despre numărul de staţii, ci despre cota de piaţă. Scopul nostru deocamdată este 10%.

AGERPRES: De ce nu mai cuantificaţi în număr de staţii? Vă aşteptaţi să se mişte piaţa atât de repede încât să nu mai vorbim de număr, ci de procente?

Vadim Smirnov: Pentru că este un lucru relativ. Vorbim despre viitor. Deocamdată vrem să atingem această ţintă. Sunt nişte jucători, unii vin, alţii pleacă, de aceea e bine să ai ceva flexibil din acest punct de vedere. Dar am venit aici cu intenţia să rămânem un jucător serios şi să aducem un serviciu de cea mai înaltă calitate. Feedback-ul pe care îl avem acum este foarte pozitiv în ceea ce priveşte benzinăriile noastre. Şi vă asigur că această calitate a serviciilor o să rămână şi mai departe.

AGERPRES: Veţi construi benzinării noi sau cumpăraţi?

Vadim Smirnov: Majoritatea noi.

AGERPRES: Cele 13 care există deja sunt toate noi, de la zero?

Vadim Smirnov: Da.

AGERPRES: Veţi fi interesaţi şi de concesiuni pe noile tronsoane de autostrăzi?

Vadim Smirnov: Bineînţeles. Urmărim această situaţie şi, dacă va fi o licitaţie, vom participa, bineînţeles.

AGERPRES: Care este investiţia într-o benzinărie nouă?

Vadim Smirnov: Depinde de loc, dar peste un milion de euro.

AGERPRES: Nu e mai ieftin să cumpăraţi staţii şi să le rebranduiţi?

Vadim Smirnov: Bineînţeles, facem şi asta, suntem flexibili, folosim toate metodele.

AGERPRES: Exista la un moment dat o informaţie că negociaţi cu Petrom să cumpăraţi de la ei 60 de staţii…

Vadim Smirnov: Dacă ei vor să ne vândă, o să vedem, dar eu n-am auzit de această intenţie. Noi suntem deschişi la orice fel de colaborare, pe baza unor calcule economice.

AGERPRES: De ce aţi vrut să cumpăraţi benzinăriile Rompetrol din România, aşa cum au declarat cei de la Rompetrol acum doi ani?

Vadim Smirnov: Nu pot confirma că am avut această intenţie, eu nu sunt informat despre acest lucru.

AGERPRES: Aţi discutat cu autorităţile pe tema redevenţelor care s-ar putea modifica din 2015?

Vadim Smirnov: Deocamdată nu am fost invitaţi să discutăm pe această temă. Astfel de riscuri există în fiecare ţară, orice ţară caută să-şi crească veniturile.

AGERPRES: Veţi investi indiferent de nivelul redevenţelor?

Vadim Smirnov: Bineînţeles că nu, dar sunt sigur că orice Guvern este interesat ca piaţa să fie atrăgătoare pentru investitori.

AGERPRES: De ce ar veni un şofer într-o benzinărie Gazprom şi nu în altă parte? Veţi avea preţuri mai mici, având în vedere că şoferii sunt sensibili acum chiar şi la câţiva bănuţi?

Vadim Smirnov: Cât sunt mai mulţi jucători pe piaţă, cu atât mai mic va fi preţul. Aşa spune legea economică, aşa am învăţat la şcoală. Ne uităm la piaţă, deocamdată preţurile sunt la fel, pentru că luăm din piaţă carburanţii. Dar când vom veni cu produsul nostru, probabil că preţul se va schimba.

AGERPRES: Când veţi aduce carburanţi din rafinăriile din Serbia?

Vadim Smirnov: Sper că până la sfârşitul anului viitor o să aveţi posibilitatea să cumpăraţi produsul nostru, adus din Serbia.

AGERPRES: Şi atunci va scădea preţul în benzinăriile Gazprom?

Vadim Smirnov: Aşa ar trebui, dar o să vedem. Intenţia noastră este să oferim un produs mai bun, de calitate mai mare şi cu preţ mai mic, dar avem anumite limite, suntem participanţi la piaţă, nu putem neglija piaţa.

AGERPRES: ANRM va scoate anul viitor şi alte perimetre la concesiune. Sunteţi interesaţi?

Vadim Smirnov: Da, urmărim acest lucru cu interes mare. Vom vedea care sunt perimetrele, care sunt condiţiile.

AGERPRES: Dar de Marea Neagră sunteţi interesaţi?

Vadim Smirnov: Eu vorbesc în numele NIS Petrol SRL. Marea Neagră nu ne interesează. Dar acest lucru nu înseamnă că Gazpromul mare n-ar fi interesat. Gazpromul are tehnologii şi are toate posibilităţile. Noi nu avem tehnologii, pentru că în Serbia nu există astfel de tradiţie. Dar Gazpromul mare are. Şi… de ce nu?